În România, un locuitor din trei este pensionar sau de vârsta a III-a, mai mult de 5 milioane de români sunt acum plecați temporar sau cu puține șanse să mai revină în țară. Practic nici cele mai mari asupriri pe care le-a suportat neamul românesc (din vestul apropiat sau estul vast, sudul de peste Marea Neagră) nu a reușit să videze țara mai mult decât ”tranziția” lui Iliescu sau ”iubirea de țară și popor” a urmașilor lui. Statistica arată că sunt peste 5 miloane de pensionari la care se mai adaugă aparatul administrativ angajații în sectorul privat și cei care sunt înscriși în sistemul bugetar, completați cu cei care au renunțat la educație completând diferența pînă la sau spre 20 de milioane de suflete. Urmare suntem prezenți la răsăritul soarelui în România cca 15 milioane, din care peste 5 milioane sunt cu statut de pensionar.
Unde trăiesc pensionarii ?
În mare majoritate ocupă zonele rurale, zone în care tinerii de peste 20 de ani se regăsesc în număr mic deoarece imediat ce absolvă studiile primare i-au calea aglomerărilor urbane în cătarea unui loc de muncă, pentru o șansă la o viață mai bună. Astfel că viața tradițională legată de glie o duc puțini dintre tineri, populația comunelor de altă dată, scade iar unele sate sunt depopulate sau chiar pe cale de dispariție. Parte dintre pensionarii din orașe i-au calea zonelor de periferie sau chiar a satelor dar cei mai mulți dintre cei care au locuit in zona urbană continuă să muncească part time sau în activități sezoniere și foarte puțini dintre ei continuă activitate de bază după împlinirea vârstei de pensionare. Nu puțini, au ajuns să-și trăiască bătrânețile alături de copii sau nepoți prin țările în care aceștia au ales să muncească, în mare parte: Italia, Spania, Grecia, Canada, SUA sau Franța, lumea largă (cumplit !!!).
Sănătatea lor …
Speranța de viață este diferită și are în parte două sau chiar trei cauze. Zona de centru-vest, capitala și marile orașe asigură condiții de trai și o cultură ce ridică ușor speranța de viață față de zona de sud sau est unde cultura locală și tradițiile erodează mai repede starea de sănătate. Ca o regulă generală se constată ca fiind principale cauze reumatismul și osteoartrita ce afectează una din două persoane și durerile de spate. Femeile sunt mai preocupate de probleme comune și de depresie, în timp ce bărbații au mai multe boli cardiovasculare și diabet.
Activitățile pensionarilor
Mare parte dintre pensionarii noștri muncesc în agricultură sau activități asociate acesteia iar în mediul urban continuă să muncească asiduu cât timp mai au copii în casă mai cu seamă. Iarna femeile lucrează, e adevărat în număr mai redus ca în anii anteriori anului 1990, la războaiele de țesut sau croșetat. Între timp se mai regăsesc ca fiind îngrijitoare la domiciliul vârstinicilor din occident. Timpul pensionarilor care au o pensie decentă în România este împărțit între citit presa, vizionarea TV și somn. Activitatea fizică, în general nu o depășește pe cea a persoanelor active.
Mai lucrează ?
În România valoarea pensiilor nu prea lasă loc de odihnă unui pensionar care trebuie să se gospodărească singur. Dacă în timpurile trecute structura locatarilor unei case era compusă din bunici, copii, nepoți și chiar strănepoți într-o schemă de într-ajutorare reciprocă, acum s-a produs o schimbare pentru care tradițională familIe nu a avut timp de adaptare. Mulți sunt în situația de a-și abandona stilul de viață și a începe experiențe noi de viață la o vârstă înaintată în culturi diferite ( Grecia, Italia, Spania, Franța , etc) numai de dragul copiilor și a nepoților. Cei mai mulți muncesc în zona rurală mai ales în creșterea animalelor și a păsărilor până la ultima suflare( să ne fie RUȘINE !). În zona urbană muncesc part-time. După vârsta de 70 ani numărul lor scade foarte mult, mai ales că economia României nu lasă locuri vacante pentru acestă vârstă. Ocupații în care pensionarii pot fi găsiți sunt: administratori de bloc, contabili, juriști, medici, agricultori, agenți de vânzări, activități din domeniul artistic, mas-media, etc.
Nivelul de trai
Numărul celor care își permit vacanțe independente de programele sociale nu este mare raportat la masa pensionarilor, dovadă că nu există programe de acest gen în ofertele agențiilor de turism, excluzând turismul religios. Urmare sunt dependenți de oferta guvernamentală și în același timp o monedă de schimb în bătăliie electorale, o caracteristică a Europei de Est. În același timp se constată că nivelul de trai nu este asigurat de valoarea pensiilor ci mai degrabă de faptul că sunt proprietari de locuințe și că în marea majoritate au reușit să-și creeze economii, fapt ce îi transformă în bază de sprijin pentru copii sau nepoți. Desigur acest material reprezintă un mic din marele necunoscut trăit de cei care au asigurat continuitatea cu bunele și neajunsurile vieții de zi cu zi în cultura și tradițiile noastre într-un areal în care nu am fost dirijori.
Datele se actualizează…