Președintele Croației Zoran Milanovic se va confrunta cu rivalul conservator Dragan Primorac într-un scrutin electoral în 12 ianuarie după ce  a ratat cu puțin timp o victorie totală duminică, au arătat rezultatele oficiale.

Zoran Milanovic, șeful statului în funcție, nu a reușit să câștige alegerile prezidențiale din Croația în primul tur de scrutin din 29 decembrie. Deși a fost prognozat câștigător la începutul serii, el a câștigat în cele din urmă 49,09% din voturi și, prin urmare, va avea să-l înfrunte pe Drăgan Primorac (independent), în turul 2 pe 12 ianuarie, susținut de premierul Andrej Uniunea Democrată Croată (HDZ), Mișcarea Patriotică (DP), Partidul Croat al Pensionarilor (HSU), Partidul Creștin Democrat (HDS), Partidul Social Liberal (HSLS), Partidul Popular/Liberal Democrat (HNS-LD) a lui Plenkovic ) și independenții, care au strâns 19,35% din voturi.
Rezultatul lui Zoran Milanovic, susținut de Partidul Social Democrat (SDP), Partidul Fermierilor (HSS), Partidul Popular-Reformiști (NS-R), Platforma Independentă de Nord (NPS), Blocul Pensionarilor (BUZ), Dalija Oreskovic și Persoane cu nume și prenume (DO i SIP), Alianța Civică Liberală (GLAS), Alianța Democrată din Medimurje (MDS), Partidul Pensionarilor (SU) și Partidul de Centru (Centar), a venit ca o surpriză, chiar dacă sondajele de opinie l-au avut înaintea adversarilor săi. Ultimul sondaj publicat pe 27 decembrie l-a creditat cu „doar” 37% din voturi.(izbori.hr and atros)

Postul de președinte este în mare parte ceremonial. Președintele nu poate opune legi, dar are un cuvânt de spus în chestiuni de politică externă, apărare și securitate.

De când Croația și-a recâștigat independența în 1991, doar Franjo Tudjman (HDZ), considerat părintele independenței, a reușit să câștige alegerile prezidențiale din primul tur de două ori, în 1992 și 1997.

Deputatele Marija Selak Raspudic (independentă) și Ivana Kekin (We Can! Mozemo!) au ocupat locurile 3, respectiv 4, cu 9,25% și 8,89% din voturi. Fiecare dintre ceilalți 4 candidați a obținut sub 6% din voturi.

Prezența la vot a fost scăzută: 46,03%, -5,15 puncte față de primul tur al alegerilor prezidențiale anterioare din 22 decembrie 2019. Rata ridicată de abținere poate fi explicată, fără îndoială, parțial și de momentul sondajului, care a avut loc între Crăciun și Anul Nou, când mulți oameni sunt în vacanță. Aceste alegeri încheie un an electoral major pentru croații, care au reînnoit cele 151 de locuri din Sabor , camera unică a Parlamentului, pe 17 aprilie și, o lună și jumătate mai târziu, cei 12 reprezentanți ai lor în Parlamentul European de la Strasbourg.

04.01.2025

www.lapensie.ro