În anii 1995-2000 criza economică a dus la situații greu de acceptat în micile orașe în care una, două unități industriale care reprezentau sursa principală de venit pentru cei mai mulți dintre locuitori, au intrat în colaps industrial.
În lipsa unor soluții concrete legate de o redresare economică a zonelor afectate, guvernanți au înființat noi ocupații ..bugetare, cum au fost gardienii locali, etc dar chiar și așa situația nu era nici pe departe ameliorată.
Gurile rele spun că ”sau încurajat” pensionările de ”boală”, pentru ca mai apoi să se înființeze pensiile anticipate.
Puși în fața disperării, medicii de expertiză medicală ”au acceptat cu ”greu” să expertizeze un număr tot mai mare de” bolnavi”.
Odată ce plecările la muncă în străinătate au înregistrat un adevărat exod, România rămânea cu 5-6 milioane de angajați din cei peste 9 milioane sau mai mult existenți în anii 1990.
Cine a avut de câștigat ¿
Trecând peste faptul că foștii disponibilizați au trecut cu chiu cu vai de situații dramatice ( nu toți), medicii de expertiză au câștigat ”în experiență” datorită enciclopediilor de boli care au produs incapacitate de muncă și următorii …pensionari.
Pensiile anticipate au fost și sunt o asigurare pentru situațiile în care zona de domiciliu nu oferă suficiente activități profesionale pentru persoanele de peste 60 ani care să poată continua o activitate productivă care să acopere randamentul cerut de angajatori. Astfel că pentru o activitate profesională de peste 35 ani în domenii care au erodat starea de sănătate ( fizică și intelectuală), pensia anticipată poate fi o dovadă că este înțelept să investești zeci de ani în sistemul de pensii românesc.
În lipsa lor, cei mai mulți dintre cei care sunt eligibili pentru aceste pensii se vor îndrepta spre ajutorul social acordat de către primării sau agențiile de șomaj.
Ceea ce nu se prea cunoaște sau mediatizează este că mare parte dintre pensionarii suspendă plata pensiei anticipate imediat ce găsesc un angajament profesional care să le asigure un venit lunar mai mare decât pensia.
Criza economică din 2008 a dus la suspendarea accesării pensiilor anticipate până în 2014, precum și la înghețarea valorii pensiilor și diminuarea bugetului de salarii din sectorul bugetar cu 25%. Consecința directă a fost că odată eliminat din piață a unui flux constant de numerar inclusiv companiile din sectorul privat au trebuit să disponibilizeze din personalul angajat.
Doar că odată ce criza a trecut guvernanți au și pus de una nouă prin înființarea în 2015 a pensiilor ”speciale, și acordarea începând cu 2018 a unor venituri suplimentare unor categorii de pensionari proveniți din industria grea, fapt ce a crescut felia din bugetul de stat ce migra spre bugetul pensiilor.
Dar pentru ca ce urma să se întâmple să nu fie greu de anticipat sau majorat cheltuielile bugetare prin înființarea unor academii, institute și agenții guvernamentale ( de numărat frunzele din pădure).. practic să nu mai rămână ban la salteaua națională.
O nouă criză .. din nou discul cu anticipatele și pensionarii
Mai întâi o nouă taxă, odată neconstituțională, cea ca CASS-ului, apoi un an 2026 glaciar..îngheață pensiile.
Dăm o tură prin primăriile doldora de angajați ”utili”, companii de stat cu mulți ”speciali” , academii, institute, agenții naționale, pensii speciale ..mai vedem ce o fi pe acolo și ne întoarcem din nou spre ..pensionari simpli.
Nu cred în vinovăția celor care ACUM trebuie să ne scoată la liman, cred în vinovăția celor care au tăcut și nu au făcut ceea ce trebuiau să facă atunci când avea funcția și sarcina să o facă !
Cred că așa cum se stabilește în fiecare an un fond de rezervă la bugetul de stat ar trebui să constituim un fond multianual pentru crize economice. Acum singurul fond sigur în caz de crize economice se află în buzunarul cetățenilor care cumpără din greu titluri de stat ca să nu zic, mai plătesc o taxă din pensie numită CASS.
