Restaurante dedicate pensionarilor recreate după modelul celor din cele 2 războaie mondiale.

Un restaurant ce va recrea atmosfera din cantinele ce ofereau mâncare populației în timpul celor 2 războaie mondiale va fi deschis pentru pensionarii din Liverpool. Ospătarii vor servi mâncăruri specifice din timpul celor două războiae mondiale, 1914-1918 si 1939-1945, pe o perioadă cuprinsă întrr Februarie si Mai.
Misiunea de bază a acstui tip de restaurant va avea ca principală țintă pensionarii cu venituri mici care sunt expuși rsicului de malnutriție scrie theguideliverpool.com;
Muzica ambientală va fi de asemenea specifică acelor perioade iar pentru cei care vor și pot să danseze este asigurat un spațiu de dans.
Cantinele sociale au existat in număr de peste 2000 mai ales în timpul celui de al doilea război mondial.

Restaurante dedicate pensionarilor recreate după modelul celor din cele 2 războaie mondiale.

Chiar dacă reastaurantul va avea un specific retro, dineul nu va mai fi format doar din legume si o bucată de carne sau o supă fiind unul mai bogat și dedicat funcție de afecțiunile pensionarilor.


Pensionarul care a sculptat bustul lui Eminescu în ..zăpadă

Dacă ziua de 15 ianuarie, ziua naşterii poetului Mihai Eminescu, este marcată, începând din 2011, în fiecare an, ca Zi a Culturii Naţionale, și în România, dar și în Republica Moldova, prin organizarea a numeroase evenimente, iată că poetul național poate fi omagiat și la nivel individual.

Este ceea ce a făcut un pensionar din Galați, Petru Dariem în  curtea interioară a unor blocuri din cartierul Micro 21. La cei 77 de ani ai săi, pasionat fiind de sculptura în zăpadă și gheață, el dorește să ofere o lecție inedită de istorie pentru copiii din cartierul în care locuiește.

Petru Darie realizează în fiecare iarnă cel puţin o statuie din zăpadă şi gheaţă, scrie mediafax.ro. Sculptorul de 77 de ani spune că prima „operă” în zăpadă a realizat-o în urmă cu aproape 40 de ani şi că a reuşit să aloce mai mult timp pasiunii sale după ce a devenit pensionar.

Zilele trecute, el s-a apucat de treabă şi, pentru că se apropie ziua poetului naţional, a decis să facă un bust al lui Mihai Eminescu.

„Bustul lui Eminescu l-am făcut prima dată acum 45 de ani, undeva în valea oraşului, avea fetiţa trei ani, se juca în curte cu zăpada, cu copii de vârsta ei. Pe lângă ei m-am apucat să fac un om de zăpada. Până la urmă am zis hai să-l fac pe Eminescu. Când am ieşit la pensie, aveam mult timp liber şi m-am gândit să mă apuc din nou de sculptat în zăpada. Îmi place, mă simt liber atunci când modelez zăpada. Trebuie să recunosc că atunci când creez sunt inspirat şi de versurile marelui poet. Preferatele mele sunt poeziile Pe lângă plopii fără soţ sau Luceafărul”, a explicat sculptorul amator, Petru Darie, potrivit mediafax.ro.

Statuia are ataşat şi un steag pe care scrie „TRĂIASCĂ NAŢIA ROMÂNĂ”. Vecinii i-au fost, ca de obicei, alături lui Petru Darie şi l-au ajutat şi încurajat să iasă din pana de inspiraţie. Pentru locatarii din zonă, statuia lui Eminescu din zăpadă a devenit o tradiţie.

De 6 ani bărbatul cu mâini de aur, fost tâmplar, transformă parcarea din fața blocului într-un mic muzeu al figurilor de zăpadă, relatează și știri.tvr.ro.

De-a lungul anilor, a făcut din omăt și operele lui Brâncuși sau busturi ale unor mari personalități, potrivit sursei citate.

Până pe 24 ianuarie artistul intenționează să realizeze tot din zăpadă și bustul lui Alexandru Ioan Cuza pe care să-l așeze lângă cel al lui Mihai Eminescu. Sursa clasicradio.ro .

TRANSPORT FEROVIAR CU TARIF REDUS

Pensionarii beneficiază de 50% REDUCERE la călătoria pe calea ferată conform legii nr. 147/2000.

Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, cu modificările şi completările ulterioare, prevede pentru pensionarii din sistemul public de pensii, precum şi pensionarii din celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, anual, un număr de 6 călătorii simple cu reducere de 50% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată cu trenuri regio sau interregio clasa a 2-a.

FREEFOTO.COM

De aceste facilităţi la transportul pe calea ferată beneficiază şi soţul sau soţia, după caz, cu încadrare în numărul total de călătorii la care are dreptul titularul. Soţul sau soţia poate călători singur(ă) sau împreună cu titularul.

În situaţia în care călătoreşte singur(ă) la verificarea legitimaţiilor de călătorie va prezenta actul de identitate propriu şi talonul special de călătorie al titularului. Titularul călătoriei va prezenta la verificarea legitimaţiilor de călătorie actul de identitate şi talonul special de călătorie propriu.

Călătoria pe calea ferată se efectuează cu legitimaţia de călătorie obţinută în baza taloanelor speciale care sunt nominale, netransmisibile şi anuale şi a achitării a 50% din tariful de transport tren regio, interregio, clasa a 2-a, după caz.

În cazul când se asigură loc rezervat se achită integral tichetul de rezervare.

Talonul special este format din corpul talonului, şase cupoane-talon detaşabile şi şase cupoane-anexă detaşabile, corespunzătoare a şase călătorii simple. Cupoanele-anexă se folosesc numai pentru transportul pe calea ferată, în cazul în care călătoria începută cu un tren va continua cu un tren de rang superior sau în cazul continuării unei călători întrerupte cu tren de rang superior.

Talonul special de călătorie cu care beneficiarul călătoriilor gratuite se legitimează în mijlocul de transport este talonul de pensie din luna emiterii taloanelor speciale de călătorie .

Călătoria la clasa 1, la vagonul de dormit/cuşetă sau pe o altă rută decât cea înscrisă pe talonul special de călătorie se poate face numai cu plata integrală a diferenţelor tarifare. (cfrcalatori.ro)

Botoșani , știri nedorite

Ianuarie 2019
Doi bătrâni din judeţul Botoşani au sfârşit tragic în propria locuinţă. Aceştia au îngheţat pur şi simplu de frig în casa neîncălzită. Incidentul a avut loc în urmă cu două zile în localitatea Vorniceni. Cei doi botoşăneni, soţ şi soţie, aveau în jur de 62 de ani. Din cauza gerului din timpul nopţii dar şi a lipsei de încălzire din casă, cei doi au intrat în şoc hipotermic. Au fost găsiţi abia a doua zi dimineaţă de fiul acestora venit în vizită. Bărbatul era deja mort, iar femeia se afla în comă. Bărbatul a sunat la 112, iar bătrâna a fost luată cu ambulanţa şi dusă iniţial la spitalul din Săveni apoi la Spitalul Judeţean din Botoşani. În ciuda eforturilor medicilor femeia şi-a pierdut viaţa, mai ales că suferea şi de alte afecţiuni. Este al şaselea caz de moarte prin hipotermie, din această iarnă, la Botoşani. (adevărul.ro )

Decembrie 2018: Echipajul de la Serviciul Județean de Ambulanță Botoșani s-a deplasat la locuința din Bucecea, însă nu s-a mai putut face nimic pentru femeia în vârstă de 80 de ani. Bătrâna a fost găsită acoperită de zăpadă în curtea casei.

Noiembrie 2018 .Un incendiu izbucnit la o casă din localitatea Plopenii Mici, comuna Ungureni, s-a soldat cu moartea proprietarei, aceasta fiind găsită de pompierii veniți să stingă flăcările.

La fața locului s-au deplasat două echipaje din cadrul Gărzii de Intervenție Săveni, pompierii voluntari din comună și un echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Din nefericire, proprietara casei, o bătrână în vârstă de 80 de ani, a fost găsită decedată în bucătărie, aproape de ușa de la intrare. Potrivit datelor ISU Botoșani, incendiul, care se manifesta doar în camera în care a fost găsită femeia, a fost generat, cel mai probabil, de un jar căzut din sobă pe materiale combustibile. 

Tragedia vine la câteva zile după ce un bărbat, în vârstă de 70 de ani, a murit în condiții similare. Incendiul a izbucnit în noaptea de vineri spre sâmbătă, într-o locuință din comuna Todireni. Bărbatul, care a rămas peste noapte în casa părintească, a fost găsit decedat în interiorul locuinței, aproape de ușa de la intrare. În urma cercetărilor efectuate la fața locului, s-a stabilit că și incendiul de la Todireni s-a produs, cel mai probabil, din cauza unui jar căzut din sobă pe materiale combustibile. (botosani.ro)

Pensionar în România

În România, un locuitor din trei este pensionar sau de vârsta a III-a, mai mult de 5 milioane de români sunt acum plecați temporar sau cu puține șanse să mai revină în țară. Practic nici cele mai mari asupriri pe care le-a suportat neamul românesc (din vestul apropiat sau estul vast, sudul de peste Marea Neagră) nu a reușit să videze țara mai mult decât ”tranziția” lui Iliescu sau ”iubirea de țară și popor” a urmașilor lui. Statistica arată că sunt peste 5 miloane de pensionari la care se mai adaugă aparatul administrativ angajații în sectorul privat și cei care sunt înscriși în sistemul bugetar, completați cu cei care au renunțat la educație completând diferența pînă la sau spre 20 de milioane de suflete. Urmare suntem prezenți la răsăritul soarelui în România cca 15 milioane, din care peste 5 milioane sunt cu statut de pensionar.

Unde trăiesc pensionarii ?

În mare majoritate ocupă zonele rurale, zone în care tinerii de peste 20 de ani se regăsesc în număr mic deoarece imediat ce absolvă studiile primare i-au calea aglomerărilor urbane în cătarea unui loc de muncă, pentru o șansă la o viață mai bună. Astfel că viața tradițională legată de glie o duc puțini dintre tineri, populația comunelor de altă dată, scade iar unele sate sunt depopulate sau chiar pe cale de dispariție. Parte dintre pensionarii din orașe i-au calea zonelor de periferie sau chiar a satelor dar cei mai mulți dintre cei care au locuit in zona urbană continuă să muncească part time sau în activități sezoniere și foarte puțini dintre ei continuă activitate de bază după împlinirea vârstei de pensionare. Nu puțini, au ajuns să-și trăiască bătrânețile alături de copii sau nepoți prin țările în care aceștia au ales să muncească, în mare parte: Italia, Spania, Grecia, Canada, SUA sau Franța, lumea largă (cumplit !!!).

Sănătatea lor …

Speranța de viață este diferită și are în parte două sau chiar trei cauze. Zona de centru-vest, capitala și marile orașe asigură condiții de trai și o cultură ce ridică ușor speranța de viață față de zona de sud sau est unde cultura locală și tradițiile erodează mai repede starea de sănătate. Ca o regulă generală se constată ca fiind principale cauze reumatismul și osteoartrita ce afectează una din două persoane și durerile de spate. Femeile sunt mai preocupate de probleme comune și de depresie, în timp ce bărbații au mai multe boli cardiovasculare și diabet.

Activitățile pensionarilor

Mare parte dintre pensionarii noștri muncesc în agricultură sau activități asociate acesteia iar în mediul urban continuă să muncească asiduu cât timp mai au copii în casă mai cu seamă. Iarna femeile lucrează, e adevărat în număr mai redus ca în anii anteriori anului 1990, la războaiele de țesut sau croșetat. Între timp se mai regăsesc ca fiind îngrijitoare la domiciliul vârstinicilor din occident. Timpul pensionarilor care au o pensie decentă în România este împărțit între citit presa, vizionarea TV și somn. Activitatea fizică, în general nu o depășește pe cea a persoanelor active.

Mai lucrează ?

În România valoarea pensiilor nu prea lasă loc de odihnă unui pensionar care trebuie să se gospodărească singur. Dacă în timpurile trecute structura locatarilor unei case era compusă din bunici, copii, nepoți și chiar strănepoți într-o schemă de într-ajutorare reciprocă, acum s-a produs o schimbare pentru care tradițională familIe nu a avut timp de adaptare. Mulți sunt în situația de a-și abandona stilul de viață și a începe experiențe noi de viață la o vârstă înaintată în culturi diferite ( Grecia, Italia, Spania, Franța , etc) numai de dragul copiilor și a nepoților. Cei mai mulți muncesc în zona rurală mai ales în creșterea animalelor și a păsărilor până la ultima suflare( să ne fie RUȘINE !). În zona urbană muncesc part-time. După vârsta de 70 ani numărul lor scade foarte mult, mai ales că economia României nu lasă locuri vacante pentru acestă vârstă. Ocupații în care pensionarii pot fi găsiți sunt: administratori de bloc, contabili, juriști, medici, agricultori, agenți de vânzări, activități din domeniul artistic, mas-media, etc.

Nivelul de trai

Numărul celor care își permit vacanțe independente de programele sociale nu este mare raportat la masa pensionarilor, dovadă că nu există programe de acest gen în ofertele agențiilor de turism, excluzând turismul religios. Urmare sunt dependenți de oferta guvernamentală și în același timp o monedă de schimb în bătăliie electorale, o caracteristică a Europei de Est. În același timp se constată că nivelul de trai nu este asigurat de valoarea pensiilor ci mai degrabă de faptul că sunt proprietari de locuințe și că în marea majoritate au reușit să-și creeze economii, fapt ce îi transformă în bază de sprijin pentru copii sau nepoți. Desigur acest material reprezintă un mic din marele necunoscut trăit de cei care au asigurat continuitatea cu bunele și neajunsurile vieții de zi cu zi în cultura și tradițiile noastre într-un areal în care nu am fost dirijori.

Datele se actualizează…

Cum se acordă biletele de tratament balnear ?

Criterii de acordare a biletelor de tratament:

Pot beneficia de tratament balnear persoanele care au calitatea de:

  1. pensionar al sistemului public de pensii;
  2. asigurat al sistemului public de pensii;
  3. beneficiar al prevederilor unor legi speciale, care reglementeaza dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii.

De asemenea, pot beneficia de tratament balnear persoanele care dovedesc existenta unei afectiuni medicale care sa necesite tratament balnear, in conformitate cu prevederile legale.

1. Pentru pensionari cu suportarea unei contributii individuale sunt:

  • Daca solicitantul a beneficiat sau nu de bilet de tratament in ultimii 2 ani;
  • Tipul de pensie de care beneficiaza solicitantul: pensie de invaliditate, pensie limita de varsta, pensie anticipata sau pensie de urmas;
  • Cuantumul – valoarea pensiei.

2. Pentru asigurati cu suportarea unei contributii individuale sunt:

  • Daca solicitantul a beneficiat sau nu de bilet de tratament in ultimii 2 ani;
  • Nivelul castigului salarial brut/soldei brute/venitului brut, realizat lunar conform O.U.G. nr. 82/08.09.2010, cuantumului ajutoarelor lunare, platite din bugetul de stat, venitului lunar /asigurat, care constituie baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale.

3. Bilete de tratament, cu titlu gratuit, pentru beneficiarii de drepturi in baza unor legi speciale sunt:

  • Daca solicitantul a beneficiat sau nu de bilet de tratament in ultimii 2 ani;
  • Cuantumul total al drepturilor de pensie + indemnizatie + prestatie de care beneficiaza.

4. Bilete de tratament, cu titlu gratuit, pentru beneficiarii de drepturi acordate persoanelor cu handicap in baza legii nr. 488/2006 sunt:

  • Daca solicitantul a beneficiat sau nu de bilet de tratament in ultimii 2 ani;
  • Gradul de handicap al solicitantului;
  • Cuantumul veniturilor realizate (pensie+indemnizatie alte prestatii prevazute de legi speciale+venituri realizate/asigurat) de care beneficiaza conform evidentelor Casei Judetene de Pensii.

Ce acte sunt necesare pentru obtinerea unui bilet de tratament?

  • cererea tip de acordare a biletului de tratament;
  • actul de identitate (copie);
  • talonul de plata a pensiei (original sau copie);
  • biletul de trimitere – formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de catre societatile de turism balnear si de recuperare, eliberat de catre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate (copie, cu prezentarea actului original);
  • programul de recuperare (copie, cu prezentarea actului original).
http://www.freefoto.com

Eliberarea biletului de tratament

In functie de categoria de beneficiari, solicitantii biletelor de tratament balnear dovedesc indeplinirea criteriilor de acordare a acestora cu urmatoarele documente, dupa caz:

A. Persoanele beneficiare de drepturi stabilite in baza prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 precum si a Legii nr. 189/2000:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Cuponul – mandat postal de plata a indemnizatiei din luna anterioara celei in care incepe sejurul in statiunea de tratament balnear solicitate – original;
  • Hotarare a comisiei de aplicare a prevederilor legii speciale al carei beneficiar este solicitantul – copie;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata.

B. Beneficiaza de drepturi stabilite prin legea nr. 44/1994, privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, cu modificarile si completarile ulterioare:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Legitimatie de veteran de razboi, vizata la zi – copie;
  • Cuponul – mandat postal de plata a indemnizatiei din luna anterioara celei in care incepe sejurul in statiunea de tratament balnear solicitate – original;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata.

C. Beneficiari de drepturi stabilite in baza prevederilor Legii nr. 49/1999, privind pensiile I.O.V.R, cu modificarile si completarile ulterioare:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Cuponul – mandat postal de plata a pensiei din luna anterioara celei in care incepe sejurul in statiunea de tratament balnear solicitate – original;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata.

D. Asiguratii in baza contractelor individuale de munca si care isi desfasoara activitatea in locurile de munca din activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Adeverinta din care sa rezulte ca lucreaza intr-un loc de munca dintre cele prevazute mai sus;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata.

E. Pensionarii de invaliditate carora li s-a prescris tratament balnear prin programul individual de recuperare:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Cuponul – mandat postal de plata a indemnizatiei din luna anterioara celei in care incepe sejurul in statiunea de tratament balnear solicitate – original;
  • Programul individual de recuperare- original;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata.

F. Persoanele detinatoare de certificat de persoana cu handicap, eliberat potrivit Ordonantei de urgenta nr. 102/1999 pentru protectia speciala si integrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata prin Legea nr. 519/2002:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Certificat de persoana cu handicap, emis de Comisiile de expertiza medicala ale persoanelor cu handicap pentru adulti;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata.

G. Pensionarii sistemului public de pensii care sufera de anumite afectiuni pentru care li s-a recomandat tratament balnear:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Cuponul – mandat postal de pensie din luna anterioara celei in care incepe sejurul in statiunea de tratament balnear solicitate – original;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata.

H. Asiguratii sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (persoanele asigurate pe baza de contract de asigurare trebuie sa aiba un stagiu de cotizare de minim 6 luni in ultimele 12 luni anterioare lunii in care incepe sejurul in statiunea de tratament balnear) care sufera de anumite afectiuni pentru care li s-a recomandat tratament balnear:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Adeverinta salariu, pentru persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si functionarii publici, precum si persoanele ale caror drepturi sunt aimilate acestora sau Cupon – mandat postal pentru indemnizatia de somaj, din luna precedenta celei in care incepe sejurul in statiunea solicitata;
  • Adeverinta privind calitatea de asigurat pe baza de contract de asigurare sau declaratie de asigurare, din care sa rezulte veniturile salariale lunare sau, dupa caz, veniturile asigurate;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata.

I. Copii minori beneficiari de pensie de urmas. Acestia pot beneficia de tratament balnear numai insotiti de parinti sau, dupa caz, de persoana care a fost numita tutore, careia i-a fost incredintat sau dat in plasament copilul beneficiar de pensie de urmas:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate al copilului, in varsta de peste 14 ani – copie sau Actul de nastere al copilului, in varsta de pana la 14 ani – copie;
  • Cuponul – mandat postal de pensie din luna anterioara celei in care incepe sejurul in statiunea de tratament balnear solicitate – original;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata. Documentele prevazute mai sus se depun o data cu cele ale parintelui, sau dupa caz, ale persoanei care a fost numit tutore, i-a fost incredintat sau dat in plasament.

J. Parintele copilului minor beneficiar de pensie de urmas, sau dupa caz, persoana care afost numita tutore, i-a fost icredintat sau dat in plasament copilul beneficiar de pensie de urmas:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca solicitantul il insoteste pe minor la tratament;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata.

K. Copii majori beneficiari de pensie de urmas:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;    
  • Cuponul – mandat postal de pensie din luna anterioara celei in care incepe sejurul in statiunea de tratament balnear solicitate – original;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata.

L. Copiii minori asiguratilor sau ai pensionarilor sistemului public de pensii, daca ii insotesc pe parintii indreptatiti la tratament balnear si fac dovada frecventarii invatamantului preuniversitar organizat conform legii:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate al solicitantului – copie;
  • Actul de identitate al copilului insotitor, in varsta de peste 14 ani  copie sau Actul de nastere al copilului insotitor, in varsta de pana la 14 ani – copie;
  • Dovada frecventarii invatamantului preuniversitar (adeverinta) – original;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata. Documentele prevazute mai sus se depun o data cu cele ale parintilor.

M. Copii minori care au fost adoptati, carora le-a fost numit tutore, care au fost incredintati sau dati in plasament, unor persoane care au calitatea de asigurat sau pensionar al sistemului public de pensii, daca ii insotesc pe titularii de bilet de tratament balnear (cel care l-a adoptat, a fost numit tutore, i-a fost incredintat sua dat in plasament) si fac dovada frecventarii invatamantului preuniversitar organizat conform legii:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate al solicitantului – copie;
  • Actul de identitate al copilului insotitor, in varsta de peste 14 ani – copie sau Actul de nastere al copilului insotitor, in varsta de pana la 14 ani – copie;
  • Dovada frecventarii invatamantului preuniversitar (adeverinta) – original;
  • Actul doveditor al incadrarii copilului minor in una din situatiile mentionate( adoptie, incredintare sau dare in plasament) – copie;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata. Documentele prevazute mai sus se depun o data cu cele ale persoanei care l-a adoptat, a fost numit tutore, a fost incredintat sau dat in plasament.

N. Sotii sau sotiile asiguratilor sau pensionarilor sistemului public de pensii, daca insotesc persoanele indreptatite la tratament balnear si sufera de anumite afectiuni si nu se incadreaza in categoria pensionarilor sau asiguratilor prevazuti de Legea nr. 19/2000:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca solicitantul nu este pensionar, nu este asigurat si nu obtine venituri;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata. Documentele prevazute mai sus se depun o data cu cele ale sotului / sotiei.

O. Insotitorul pensionarului de invaliditate gr. I, asistentul personal / insotitorul pensionarului sau asiguratului sistemului public de pensii, cu handicap grav sau accentuat, numai daca il insoteste pe acesta la tratament balnear:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate al solicitantului – copie;
  • Decizia de incadrare in gradul I de invaliditate a persoanei insotite – copie sau Certificat de incadrare in categoria persoanelor cu handicap grav sau accentuat, emis de autoritatea competenta, a persoanei insotite – copie;
  • Declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca insotitorul sau, dupa caz, asistentul personal este desemnat sa-l insoteasca la tratament balnear; Documentele prevazute mai sus se depun o data cu cele ale pensionarului de invaliditate gr. I sau ale persoanei incadrate intr-o categorie de handicap grav sau accentuat.

P. Personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Adeverinta din care sa rezulte ca solicitantul se incadreaza in una din functiile didactice sau didactice auxiliare prevazute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic – original ;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata.

Q. Personalul aflat in raport de serviciu sau raport de munca cu CNPAS, casele teritoriale de pensii si Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Adeverinta din care sa rezulte ca solicitantul este in raport de serviciu sau raport de munca cu CNPAS, casele teritoriale de pensii si Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca – original;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata.

R. Pensionarii sistemului pensiilor militare de stat si asigurarilor sociale din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si pensionarii sistemului pensiilor de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor:

  • Cerere de acordare a biletului de tratament;
  • Actul de identitate – copie;
  • Cuponul – mandat postal de pensie din luna anterioara celei in care incepe sejurul in statiunea de tratament balnear solicitate – original;
  • Recomandare medicala eliberata de catre medicul de familie sau medicul curant pentru afectiunea care necesita tratament balnear in statiunea solicitata

Cum pot fi anulate biletele de tratament?

Biletele eliberate pot fi anulate cu restituirea integrala a contributiei in urmatoarele situatii:

  • a) atunci cand titularul nu se poate prezenta in statiunea inscrisa pe bilet la data inceperii seriei, din motive familiale (deces, etc.), juridice, calamitati sau urgente medicale atestate cu documente (ale titularului sau membrilor de familie);
  • b) atunci cand din motive personale, se renunta la bilet, cu anuntarea prealabila a casei teritoriale de pensii cu cel putin 7 zile calendaristice inainte de data inceperii seriei inscrisa in biletul de tratament;
  • c) in situatia in care, titularul, desi s-a prezentat in statiune la data inscrisa pe bilet, nu a fost cazat, prezentand motivatia scrisa a unitatii prestatoare de servicii balneare. Aceste cazuri se raportaza, in scris, de catre casele teritoriale de pensii, la CNPP.

Solicitarea de restituire a contributiei poate fi depusa in termen de maxim 90 zile calendaristice de la data inceperii seriei inscrisa in biletul de tratament.

Ianuarie 2019.

Datele se actualizează..

Pentru orice alte detalii întreabă aici sau scrie la contact@lapensie.ro .

Bilete de tratament balnear 2019

Amintindu-ne de oferta anului 2018 trebuie să ne așteptăm pentru anul 2019 la una cel puțin la fel de bună, ținând cont de , citez: ”Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum şi nivelul contribuţiei băneşti individuale a asiguraţilor şi a pensionarilor se aprobă anual. Să nu uităm că din 25 ianuarie se pot depune cererile pentru Februarie-Mai 2019.

In unitatile de tratament balnear, proprietate a Casei Nationale de Pensii Publice, pentru anul 2018 vor fi disponibile aproape 59.527 de locuri la tratament balnear, repartizate pe maximum 19 serii de trimitere, potrivit Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2018 privind acordarea prestatiilor sub forma biletelor de tratament balnear, prin sistemul organizat si administrat de Casa Nationala de Pensii Publice.

Conducerea Casei Nationale de Pensii a modificat conditiile de acordare a biletelor, cel mai important lucru fiind ca de acum incolo pensionarul nu mai plateste 50% din pensia neta, ci jumatate din pensia bruta.

Mai mult, in cazul pensionarilor care lucreaza cu contract de munca, acestia vor trebui sa plateasca si 50% din salariul brut pe care il castiga la locul de munca.

Casa Nationala de Pensii Publice distribuie biletele de tratament balnear prin casele teritoriale de pensii si deconteaza costul acestora din fondurile aprobate prin Legea Bugetului Asigurarilor Sociale de Stat pe anul 2018.

  • Pentru anul 2018, tariful maxim acceptat pentru un bilet de tratament balnear este de: 1.684 lei pentru un bilet la categoria 2 stele si 1.764 lei pentru un bilet la categoria 3 sau 4 stele, conform prevederilor Ordinului nr. 269/03.01.2018 aprobat de Presedintele Casei Nationale de Pensii Publice. Pretul biletului de tratament balnear va include tariful pentru 12 zile de tratament, vezi Hot de Guvern .

Pensionarii care doresc sa intre in posesia biletelor disponibile vor trebui sa se prezinte la Casa Judeteana de Pensii cu talonul de pensie, actul de identitate si o trimitere de la medicul de familie, trimitere din care sa rezulte numele statiunii recomandate pentru efectuarea tratamentului.

  • Hotararea Guvernului nr. 39/2018 privind acordarea prestatiilor sub forma biletelor de tratament balnear, pentru anul 2018
  • LISTA statiunilor si tarifele pentru biletele de tratament

In sistemul public de pensii, in afara pensiilor, se mai pot acorda, in conditiile Legii nr. 263/2010 (actualizata) tratament balnear, altul decat cel care, potrivit legii, se suporta de la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, pentru asigurati si pensionari.

Pentru anul 2018 tariful maxim acceptat este de 1.684 lei pe bilet la categoria doua stele si 1.764 la trei si patru stele. Durata unei serii este de 16 zile, iar pretul biletului de tratament balnear va cuprinde tariful pentru 12 zile de tratament.

Vezi aici tarifele si statiunile pentru anul 2019

Se percep tarife diferite pentru insotitorii persoanelor bolnave care, pana acum, beneficiau de gratuitate. Astfel, „in cazul persoanelor care nu sunt asigurate sau pensionari ai sistemului unitar de pensii publice, dar insotesc titularul in calitate de sot/sotie sau copil, achita pretul integral al biletului de tratament balnear”.

Nota: Persoana incadrata in grad de handicap grav, respectiv pensionarul de invaliditate gradul I care primesc indemnizatie, pot beneficia de tratament balnear doar insotite de un asistent personal sau un insotitor. De asemenea, insotitorul trebuie sa indeplineasca conditiile de la art.122, alin. 2 al Legii nr. 263/2010 cu modificarile si completarile ulterioare. In cursul anului 2018, pentru asistentul personal sau insotitor se plateste jumatate din pretul biletului, respectiv 882 lei pentru un hotel de 3 stele si 842 lei pentru un hotel de 2 stele.

Acordarea prestatiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete de tratament solicitantilor indreptatiti, in limita numarului de locuri asigurate in unitati de tratament din proprietatea CNPP, precum si a numarului de locuri contractate cu alte unitati de profil si a sumelor alocate pentru aceasta prestatie prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

In ceea ce priveste numarul biletelor de tratament care se vor acorda gratuit pentru persoanele care beneficiaza de prevederile unor legi speciale, acesta se va stabili prin aplicarea unei cote de maximum 15% din totalul numarului de bilete.

De distribuirea biletelor de tratament se ocupa CNPP, prin intermediul caselor teritoriale de pensii.

Beneficiarii de bilete de tratament balnear, la prezentarea in statiune, trebuie sa aiba asupra lor CARDUL DE SANATATE activat la medicul de familie si sa cunoasca CODUL PIN.
Pacientii asigurati care nu poseda card de sanatate, se vor prezenta cu trimitere de la medicul de familie precum si cu adeverinta eliberata de catre Casa de Sanatate.

Asiguratii si pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear, in conditiile prezentei legi, dupa cum urmeaza:

a) gratuit – pensionarii de invaliditate, in cadrul programului de recuperare intocmit de medicul expert al asigurarilor sociale;
b) cu suportarea de catre beneficiar a unei contributii banesti – asiguratii sistemului public de pensii si pensionarii, altii decat cei prevazuti la lit. a).

Durata sejurului pentru un bilet este de 16 zile si cea a tratamentului balnear este de 12 zile.

In vederea aplicarii criteriului specific al beneficiului unui bilet de tratament balnear in ultimii 2 ani, in functie de DATA PREZENTARII IN STATIUNE inscrisa in biletul de tratament balnear, anul calendaristic se imparte dupa cum urmeaza:

  • SEZON – in perioada 15 mai – 31 august a fiecarui an;
  • EXTRASEZON – in celelalte perioade ale anului.
Perioada de primire a cererilorPentru serii de tratament care incep in luna
   25 ianuarie – 21 martie   Februarie, Martie, Aprilie, Mai
   1 martie – 21 aprilie   Iunie
   1 aprilie – 21 mai   Iulie
   1 mai – 21 iunie   August
   1 iunie – 21 iulie   Septembrie
   1 iulie – 21 august   Octombrie
   1 august – 21 septembrie   Noiembrie

Biletele de tratament balnear se acorda individual. In cursul unui an calendaristic, unei persoane i se poate elibera un singur bilet de tratament balnear. Refuzul nejustificat al unui bilet de tratament balnear repartizat potrivit prezentelor criterii, conduce la pierderea dreptului la un alt bilet de tratament balnear in cursul anului calendaristic respectiv.

Lista statiunilor balneoclimaterice

1. PROFIL REUMATIC

  • BAILE FELIX
  • BAILE HERCULANE
  • GEOGIU BAI
  • MANGALIA
  • MONEASA
  • PUCIOASA

2. PROFIL REUMATIC SI GINECOLOGIC

  • AMARA detalii
  • TECHIRGHIOL
  • EFORIE
  • SATURN
  • SOVATA

3. PROFIL REUMATIC SI DIGESTIV

  • CACIULATA
  • CALIMANESTI

4. PROFIL CARDIOVASCULAR

  • BUZIAS
  • COVASNA
  • TUSNAD
  • VATRA DORNEI

5. PROFIL NEUROTIC

  • PREDEAL
  • SINAIA

6. PROFIL RESPIRATOR

  • SLANIC PRAHOVA
  • SLANIC MOLDOVA

7. PROFIL DIGESTIV

  • OLANESTI
  • SANGEORZ BAI

Iunie 2019

Datele se actualizează..

La pescuit

Pescuitul este una dintre activitățile de recreere în care bunicul transferă ”virusul” nepotului. Această pagină va cuprinde cât mai multe dintre informațiile necesare legate de locurile unde nu s-au prins încă „bunicii” peștilor.

Locații , cost și locuri disponibile vor fi găsite aici.

Ordonanţa nr. 27/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece

Guvernul României: Ordonanţa nr. 27/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 548 din 29.08.2013.
Ordonanţa nr. 27/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. V.1 din Legea nr. 182/2013 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

Art. I. –
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 septembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 6. –
(1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi noţiunile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) consumator vulnerabil – clientul, persoana singură/familie, care nu îşi poate asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei şi ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute la art. 8 alin. (2), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (1) şi (2);
b) consumul mediu lunar – cantitatea de energie termică, măsurată în gigacalorii, necesară încălzirii locuinţei în condiţiile prevăzute la lit. a), stabilită pentru familie şi persoana singură, pe tip de apartament/locuinţă, în funcţie de zona de temperatură, conform anexei nr. 1;
c) zona de temperatură – gruparea judeţelor în funcţie de temperaturile medii multianuale înregistrate, conform anexei nr. 2;
d) familie – soţul, soţia, precum şi alte persoane, indiferent dacă între acestea există sau nu relaţii de rudenie, care au acelaşi domiciliu ori reşedinţă şi/sau care locuiesc şi gospodăresc împreună, sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei;
e) persoană singură – persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, care locuieşte singură şi nu se mai află în întreţinerea părinţilor, precum şi persoana cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, care locuieşte şi se gospodăreşte singură şi are capacitate de exerciţiu anticipată, potrivit prevederilor art. 40 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;
f) locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă – construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată în proprietatea titularului ajutorului ori închiriată sau asupra căreia exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, situată la adresa înscrisă în actele de identitate ale membrilor de familie sau, după caz, adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei. Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum şi locuinţa socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
g) sezon rece – se înţelege perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor. Perioada sezonului rece poate fi prelungită într-unul sau mai multe judeţe la solicitarea consiliilor judeţene, cu avizul Autorităţii Naţionale de Meteorologie. Condiţiile în care se prelungeşte perioada sezonului rece, perioada de prelungire, precum şi procedura de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei în această perioadă se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice;
h) ajutor pentru încălzirea locuinţei – măsură de sprijin, suportată din bugetul de stat şi/sau, după caz, din bugetele locale, destinată consumatorilor vulnerabili cu venituri situate până la un prag stabilit de lege şi care are drept scop acoperirea integrală sau, după caz, a unei părţi din cheltuielile cu încălzirea locuinţei. Ajutorul se acordă pentru consumatorii de energie termică în sistem centralizat, energie electrică, gaze naturale şi lemne, cărbuni, combustibili petrolieri. Acesta se acordă numai pentru un singur sistem de încălzire, acesta fiind cel principal utilizat;
i) titularul ajutorului pentru încălzirea locuinţei – reprezentantul familiei sau, după caz, persoana singură care îndeplineşte condiţiile legale de acordare a ajutorului, care solicită acordarea acestuia şi care poate fi, după caz: proprietarul locuinţei, succesorul de drept al acestuia, persoana care a înstrăinat locuinţa în baza unui contract de vânzarecumpărare cu clauză de întreţinere sau cu drept de habitaţie, titularul contractului de închiriere, comodat, concesiune al acesteia ori alt membru de familie major şi împuternicit de proprietarul locuinţei sau de titularul contractului de închiriere ori, după caz, reprezentantul legal al persoanei singure care nu a împlinit vârsta de 16 ani sau al persoanelor prevăzute la art. 43 alin. (1) lit. b) şi art. 178 lit. a) şi b) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare;
j) beneficiarul ajutorului – familia sau persoana singură definite conform lit. d) şi e).
(2) Cuantumurile ajutoarelor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi nivelul veniturilor se raportează la indicatorul social de referinţă, denumit în continuare ISR, cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (1) – (4) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.
(3) Ajutorul pentru încălzirea locuinţei prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă ca măsură de sprijin suportată din bugetul de stat se acordă numai familiilor şi persoanelor singure care nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru încălzirea locuinţei acordate în baza contractelor de muncă sau altor reglementări specifice pentru diverse ramuri economice, precum şi în baza legii.”
2. La articolul 7, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 7. –
(1) Consumatorii vulnerabili, care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei acordat din bugetul de stat, denumit în continuare ajutor pentru energie termică, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este de până la 1,572 ISR în cazul familiilor şi 2,164 ISR în cazul persoanei singure.”
3. La articolul 8, alineatele (2), (3) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) În funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie sau al persoanei singure, compensarea procentuală prevăzută la alin. (1) se acordă din bugetul de stat, după cum urmează:
a) în proporţie de 90%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 0,310 ISR;
b) în proporţie de 80%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,3102 ISR şi 0,420 ISR;
c) în proporţie de 70%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,4202 ISR şi 0,520 ISR;
d) în proporţie de 60%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,5202 ISR şi 0,620 ISR;
e) în proporţie de 50%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,6202 ISR şi 0,710 ISR;
f) în proporţie de 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,7102 ISR şi 0,850 ISR;
g) în proporţie de 30%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,8502 ISR şi 0,960 ISR;
h) în proporţie de 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,9602 ISR şi 1,080 ISR;
i) în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1,0802 ISR şi 1,230 ISR;
j) în proporţie de 5%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1,2302 ISR şi 1,572 ISR.
(3) Pentru persoanele singure ale căror venituri se situează între 1,5722 ISR şi 2,164 ISR, compensarea procentuală prevăzută la alin. (1) este de 10%.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(6) În funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie sau al persoanei singure, compensarea procentuală prevăzută la alin. (1) se acordă din bugetul local cu titlu de ajutor conform art. 7 alin. (2) lit. b) şi c), după cum urmează:
a) până la 7%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 0,310 ISR;
b) până la 14%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,3102 ISR şi 0,420 ISR;
c) până la 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,4202 ISR şi 0,520 ISR;
d) până la 27%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,5202 ISR şi 0,620 ISR;
e) până la 33%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,6202 ISR şi 0,710 ISR;
f) până la 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,7102 ISR şi 0,850 ISR;
g) până la 46%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,8502 ISR şi 0,960 ISR;
h) până la 53%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 0,9602 ISR şi 1,080 ISR;
i) până la 59%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1,0802 ISR şi 1,230 ISR;
j) până la 61%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1,2302 ISR şi 1,572 ISR;
k) până la 63%, în situaţia în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1,5722 ISR şi 2,164 ISR.”
4. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 9. –
(1) Consumatorii vulnerabili, care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei pe perioada sezonului rece, denumit în continuare ajutor pentru gaze naturale, după cum urmează:
a) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 0,310 ISR li se acordă o sumă de 0,524 ISR;
b) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,3102 ISR şi 0,420 ISR li se acordă o sumă de 0,380 ISR;
c) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,4202 ISR şi 0,520 ISR li se acordă o sumă de 0,300 ISR;
d) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,5202 ISR şi 0,620 ISR li se acordă o sumă de 0,240 ISR;
e) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,6202 ISR şi 0,710 ISR li se acordă o sumă de 0,180 ISR;
f) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,7102 ISR şi 0,850 ISR li se acordă o sumă de 0,140 ISR;
g) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,8502 ISR şi 0,960 ISR li se acordă o sumă de 0,090 ISR;
h) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,9602 ISR şi 1,080 ISR li se acordă o sumă de 0,070 ISR;
i) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 1,0802 ISR şi 1,230 ISR li se acordă o sumă de 0,040 ISR.
(2) În funcţie de resursele proprii, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, prin hotărâre a consiliului local, ajutoare pentru gaze naturale peste tranşele şi cuantumurile prevăzute la alin. (1).
(3) Ajutorul pentru gaze naturale se acordă în cuantumurile prevăzute la alin. (1) şi (2), dar nu mai mult decât contravaloarea cantităţii de gaze naturale consumate în perioada sezonului rece.”
5. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 10. –
(1) Consumatorii vulnerabili, care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie electrică, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei pe perioada sezonului rece, denumit în continuare ajutor pentru energie electrică, după cum urmează:
a) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 0,310 ISR li se acordă o sumă de 0,480 ISR;
b) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,3102 ISR şi 0,420 ISR li se acordă o sumă de 0,432 ISR;
c) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,4202 ISR şi 0,520 ISR li se acordă o sumă de 0,384 ISR;
d) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,5202 ISR şi 0,620 ISR li se acordă o sumă de 0,336 ISR;
e) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,6202 ISR şi 0,710 ISR li se acordă o sumă de 0,288 ISR;
f) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,7102 ISR şi 0,850 ISR li se acordă o sumă de 0,240 ISR;
g) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,8502 ISR şi 0,960 ISR li se acordă o sumă de 0,192 ISR;
h) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,9602 ISR şi 1,080 ISR li se acordă o sumă de 0,144 ISR;
i) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 1,0802 ISR şi 1,230 ISR li se acordă o sumă de 0,096 ISR.
(2) În funcţie de resursele proprii, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, prin hotărâre a consiliului local, ajutoare pentru energie peste tranşele şi cuantumurile prevăzute la alin. (1).
(3) Ajutorul pentru energie electrică se acordă în cuantumurile prevăzute la alin. (1) şi (2), dar nu mai mult decât contravaloarea cantităţii de energie electrică, inclusiv taxele aferente, consumată în perioada sezonului rece.
(4) Ajutorul pentru energie electrică se acordă consumatorilor vulnerabili care nu deţin altă formă de încălzire, precum şi consumatorilor vulnerabili care din motive tehnologice sau economice au fost debranşaţi de la furnizarea energiei termice sau a gazelor naturale şi care au contracte valabile de furnizare a energiei electrice, iar consumul este realizat respectând condiţiile contractului.
(5) Prin excepţie de la prevederile art. 6 alin. (3), ajutorul pentru energie electrică se acordă inclusiv consumatorilor vulnerabili care beneficiază de tarif social în condiţiile reglementărilor emise prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru furnizarea energiei electrice de furnizorii de ultimă instanţă consumatorilor casnici şi asimilaţi consumatorilor casnici, care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate.”
6. La articolul 11, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 11. –
(1) Familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei pe perioada sezonului rece, denumit în continuare ajutor pentru combustibili solizi sau petrolieri, după cum urmează:
a) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 0,310 ISR li se acordă o sumă de 0,108 ISR;
b) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,3102 ISR şi 0,420 ISR li se acordă o sumă de 0,096 ISR;
c) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,4202 ISR şi 0,520 ISR li se acordă o sumă de 0,088 ISR;
d) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,5202 ISR şi 0,620 ISR li se acordă o sumă de 0,078 ISR;
e) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,6202 ISR şi 0,710 ISR li se acordă o sumă de 0,068 ISR;
f) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,7102 ISR şi 0,850 ISR li se acordă o sumă de 0,060 ISR;
g) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,8502 ISR şi 0,960 ISR li se acordă o sumă de 0,052 ISR;
h) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 0,9602 ISR şi 1,080 ISR li se acordă o sumă de 0,040 ISR;
i) familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 1,0802 ISR şi 1,230 ISR li se acordă o sumă de 0,032 ISR.
(2) Pentru familiile şi persoanele singure prevăzute la alin. (1) lit. a), beneficiare ale ajutorului social stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, ajutorul pentru combustibili solizi sau petrolieri este de 0,116 ISR.”
7. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 12. –
(1) Beneficiază de drepturile prevăzute la art. 8, 9, 10 şi 11 familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, precum şi cetăţeni străini ori apatrizi cu domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, stabilită în condiţiile legislaţiei române.”
8. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 13. –
Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei, acordate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, nu se iau în calcul la stabilirea drepturilor de ajutor social în condiţiile Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a drepturilor de alocaţie pentru susţinerea familiei acordate în condiţiile Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările ulterioare, ori a obligaţiilor legale de întreţinere şi nu pot fi urmărite silit decât pentru recuperarea sumelor acordate cu titlu nejustificat.”
9. La articolul 14, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 14. –
(1) Ajutorul pentru încălzirea locuinţei, prevăzut la art. 8, 9, 10 şi art. 11 alin. (1), se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere privind componenţa familiei şi veniturile acesteia.”
10. La articolul 14, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (4)-(7), cu următorul cuprins:

(4) În vederea stabilirii dreptului, primarii solicită acte doveditoare care atestă componenţa familiei şi veniturile realizate de membrii acesteia, precum şi acte doveditoare privind locuinţa sau bunurile deţinute de aceştia, inclusiv în alte unităţi administrativ-teritoriale.
(5) În aplicarea prevederilor alin. (4) primarul stabileşte dreptul solicitând informaţii pe bază de protocol altor instituţii/autorităţi sau, după caz, cerând documente doveditoare solicitanţilor. În situaţia în care pe baza documentelor doveditoare prezentate de solicitant sunt suspiciuni cu privire la acordarea dreptului, primarul poate stabili dreptul pe baza anchetei sociale efectuate de serviciul public de asistenţă socială.
(6) Pe parcursul sezonului rece, la sesizarea terţilor sau la solicitarea agenţiilor teritoriale, serviciul public de asistenţă socială efectuează anchete sociale pentru verificarea situaţiilor semnalate şi determinarea cazurilor de eroare şi fraudă.
(7) În cazul solicitării ajutoarelor pentru energie electrică, anchetele sociale se efectuează obligatoriu pentru toate situaţiile, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, în vederea verificării sistemului de încălzire utilizat, pentru respectarea prevederilor art. 10 alin. (4). Fac excepţie beneficiarii de ajutor social acordat în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi beneficiarii de alocaţii pentru susţinerea familiei acordate în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările ulterioare, pentru care au fost efectuate deja anchetele sociale.”
11. La articolul 15, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 15. –
(1) Pentru energie termică, formularele de cerere şi declaraţie pe propria răspundere sunt transmise de către primării furnizorilor până la data de 15 septembrie a fiecărui an.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(3) Pentru gaze naturale, energie electrică şi combustibili solizi sau petrolieri, formularele de cerere şi declaraţie pe propria răspundere sunt puse la dispoziţia solicitanţilor de către primării.”
12. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 16. –
Familiile şi persoanele singure care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8, 9, 10 şi art. 11 alin. (1) depun, individual sau prin asociaţiile de proprietari/locatari, cererile şi declaraţiile pe propria răspundere la primăria comunei, oraşului, municipiului ori, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială se află locuinţa de domiciliu sau de reşedinţă, până la data de 15 octombrie a fiecărui an.”
13. La articolul 17, alineatele (3), (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3) În termenul prevăzut la alin. (2) primarii vor transmite furnizorilor de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale şi asociaţiilor de proprietari/locatari, precum şi agenţiilor teritoriale situaţia centralizatoare privind titularii ajutoarelor, care va conţine şi venitul net lunar pe membru de familie şi valoarea ajutorului calculată în condiţiile art. 8, 9 şi art. 11 alin. (1), atât în scris, cât şi în format electronic. În situaţia furnizorilor de energie termică în sistem centralizat şi de gaze naturale situaţia centralizatoare va conţine şi codul furnizorului, respectiv al clientului.
(4) Dispoziţiile primarului conţin numele şi prenumele titularului, cuantumul ajutorului acordat în condiţiile art. 8, 9, 10 şi art. 11 alin. (1), perioada de acordare a acestuia, iar în cazul beneficiarilor care utilizează lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, şi data efectuării plăţii acestuia.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(6) În situaţia în care consumatorii vulnerabili îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8, 9, 10 şi 11 pe parcursul sezonului rece, stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinţei se face prin dispoziţie a primarului, după cum urmează:
a) începând cu luna depunerii cererii pentru cei care au depus documentele până la data de 20 a lunii respective;
b) începând cu luna următoare pentru cei care au depus documentele după data prevăzută la lit. a);
c) începând cu luna depunerii cererii pentru beneficiarii de ajutor social al căror drept de ajutor social este stabilit începând cu acea lună indiferent de data la care a fost depusă cererea.”
14. La articolul 17, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

(31) Pentru energia electrică, în termenul prevăzut la alin. (2), primarii vor transmite furnizorilor de energie electrică, precum şi agenţiilor teritoriale situaţia centralizatoare privind titularii ajutoarelor, venitul net lunar pe membru de familie şi valoarea ajutorului calculată în condiţiile art. 10, atât în scris, cât şi în format electronic. Situaţia centralizatoare va conţine şi codul furnizorului, respectiv al clientului.”
15. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 18. –
La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii familiei le-au realizat în luna anterioară lunii în care se solicită dreptul, aşa cum acestea sunt prevăzute la art. 8 alin. (1)-(3) din Legea nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare.”
16. La articolul 20, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică furnizorilor cu un număr de peste 1.000 clienţi, precum şi în situaţia existenţei de repartitoare de încălzire în cazul energiei termice sau în situaţiile în care reglementările legale în domeniul energiei termice ori gazelor naturale dispun în alt fel.”
17. La articolul 23, alineatele (1), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 23. –
(1) Pe baza situaţiilor centralizatoare prevăzute la art. 17 alin. (3) şi (31) şi la art. 20 alin. (4), respectiv a consumului efectiv înregistrat de consumatorii vulnerabili individuali, lunar, furnizorii de gaze naturale şi, respectiv, de energie electrică calculează cuantumul efectiv al ajutorului pentru gaze naturale, respectiv pentru energie electrică, cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (3) şi art. 10 alin. (3).
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(4) În cazul consumatorilor vulnerabili, titulari de contracte individuale, furnizorii de gaze naturale şi, respectiv, de energie electrică transmit facturile reprezentând consumul de gaze naturale, respectiv de energie electrică, care vor conţine, defalcat, ajutorul pentru gaze naturale acordat în condiţiile art. 9 sau ajutorul pentru energie electrică acordat în condiţiile art. 10, precum şi suma individuală de plată stabilită ca diferenţă între contravaloarea consumului şi ajutorul efectiv calculat în condiţiile alin. (1).
(5) Pe baza situaţiei prevăzute la alin. (3) şi a facturilor prevăzute la alin. (4), furnizorii de gaze naturale, respectiv de energie electrică întocmesc borderoul centralizator care se transmite primarului pentru certificare şi constituie document de plată care, după certificare, se transmite agenţiilor teritoriale în vederea decontării.”
18. La articolul 25, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

(9) Ajutorul pentru combustibili solizi sau petrolieri, prevăzut la art. 11 alin. (2), se poate stabili şi în natură prin acordarea de lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, în cantitate cel puţin echivalentă cu cea care ar fi putut să fie achiziţionată de beneficiar în baza ajutorului acordat în bani.”
19. La articolul 26, alineatele (1) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 26. –
(1) Fondurile necesare pentru plata ajutorului pentru încălzirea locuinţei, prevăzut la art. 8 alin. (2)-(5), art. 9 alin. (1) şi art. 10 alin. (1), se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(4) Fondurile necesare pentru plata ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei, prevăzute la art. 8 alin. (6)-(8), art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (2) şi art. 11 alin. (2) şi (3), se asigură din bugetele locale.”
20. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 27. –
(1) Decontarea sumelor cu titlu de ajutor pentru încălzirea locuinţei, prevăzut la art. 8 alin. (2)-(5), art. 9 alin. (1) şi art. 10 alin. (1), se realizează lunar de către agenţiile teritoriale pe baza borderoului centralizator prevăzut la art. 21 alin. (5) şi art. 23 alin. (5).
(2) Decontarea sumelor cu titlu de ajutor pentru combustibili solizi sau petrolieri prevăzut la art. 11 alin. (1) se face o singură dată pentru tot sezonul rece sau pentru lunile rămase din sezonul rece.
(3) În vederea plăţii ajutorului pentru combustibili solizi sau petrolieri în condiţiile alin. (2), primarii transmit agenţiilor teritoriale situaţia centralizatoare prevăzută la art. 17 alin. (3), actualizată lunar conform prevederilor art. 17 alin. (7).”
21. După articolul 27 se introduce un nou articol, articolul 271, cu următorul cuprins:

Art. 271. –
(1) Pentru sumele cu titlu de ajutor pentru încălzirea locuinţei aferente sezonului rece anterior, termenelelimită până la care se poate solicita de către primari, respectiv furnizori decontarea acestora sunt:
a) până cel târziu la data de 30 aprilie, în cazul ajutorului pentru combustibili solizi sau petrolieri;
b) până cel târziu la 31 iulie, în cazul ajutorului pentru energie termică, energie electrică şi gaze naturale.
(2) Decontarea ajutoarelor se face în funcţie de valoarea consumului, dar numai în limita ajutorului maxim aprobat pentru lunile sezonului rece la care titularul este îndreptăţit.
(3) După termenele prevăzute la alin. (1), sumele cu titlu de ajutor pentru încălzirea locuinţei care nu au fost solicitate pentru decontare la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se vor suporta din bugetele locale.”
22. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 28. –
Sumele reprezentând cheltuielile pentru încălzirea locuinţei, aferente consumului de energie termică, energie electrică sau de gaze naturale, plătite direct de consumatorii titulari de contract de furnizare a energiei termice/convenţie individuală, respectiv contract de furnizare a gazelor naturale sau a energiei electrice, precum şi ajutoarele pentru încălzirea locuinţei achitate de agenţiile teritoriale ori de autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, se vor colecta în conturile tip ESCROW deschise la bănci de către distribuitorii şi producătorii de energie termică, furnizorii de gaze naturale şi furnizorii de energie electrică.”
23. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 30. –
(1) În situaţia în care familia sau persoana singură beneficiară de ajutor pentru încălzirea locuinţei refuză să furnizeze informaţiile şi documentele necesare pentru întocmirea anchetei sociale, prevăzută la art. 14 alin. (5) şi (7), ajutorul pentru încălzirea locuinţei nu se mai acordă.
(2) În cazul în care în urma anchetelor sociale efectuate la solicitarea agenţiilor teritoriale în condiţiile art. 14 alin. (6) se constată că la completarea cererii şi declaraţiei pe propria răspundere privind componenţa familiei şi veniturile acesteia familia sau persoana singură beneficiară de ajutor pentru încălzirea locuinţei nu a declarat corect numărul membrilor de familie, veniturile ori bunurile deţinute, dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinţei încetează începând cu luna următoare, iar sumele plătite necuvenit cu acest titlu se recuperează în condiţiile legii, prin dispoziţie a primarului, care constituie titlu executoriu.
(3) Agenţiile teritoriale pot efectua oricând verificări cu privire la condiţiile care au stat la baza acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei, precum şi a îndeplinirii de către titular a obligaţiei prevăzute la art. 19 alin. (1).
(4) Sumele acordate necuvenit cu titlu de ajutor pentru încălzirea locuinţei, plătite din bugetul de stat, se recuperează de către serviciile de specialitate ale primăriei de la beneficiar în termen de maximum 3 luni, se transferă agenţiei teritoriale şi se fac venituri la bugetul de stat.
(5) În situaţia în care, cu prilejul verificărilor dispuse de primar sau efectuate de către agenţiile teritoriale, se constată că cele declarate de solicitantul ajutorului pentru încălzirea locuinţei nu corespund realităţii şi se apreciază că sunt indicii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, organul constatator are obligaţia să sesizeze organele de urmărire penală.”
24. La articolul 31, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) La solicitarea agenţiilor teritoriale, primarii, furnizorii/distribuitorii de energie termică, gaze naturale şi energie electrică, precum şi celelalte instituţii implicate au obligaţia de a furniza date şi informaţii cu privire la aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Primarii, precum şi celelalte instituţii implicate au obligaţia de a pune la dispoziţia organelor de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi ale Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială documentele care au stat la baza stabilirii dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinţei, iar furnizorii/distribuitorii de energie termică, gaze naturale şi energie electrică documentele pe baza cărora au înscris în facturi ajutorul pentru încălzirea locuinţei, inclusiv copii după facturile emise beneficiarilor.”
25. La articolul 33, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 33. –
(1) Nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru nerespectarea de către primar a dispoziţiilor prevăzute la art. 8 alin. (7), art. 14 alin. (5), art. 15 alin. (1), art. 17, 18, art. 19 alin. (3)-(6), art. 25, art. 27 alin. (3), art. 29 alin. (1) şi art. 31 alin. (3);
b) cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei, pentru neîntocmirea de către personalul serviciului public de asistenţă socială a documentaţiilor specifice, inclusiv a proiectelor de dispoziţie, precum şi nedepunerea acestora, spre a fi semnate de primar, înainte de împlinirea termenelor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;
c) cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei, pentru nerespectarea de către furnizor a prevederilor art. 2, art. 15 alin. (2), art. 20 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1)-(5), art. 23 alin. (1)-(5) şi art. 31 alin. (3);
d) cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei, pentru nerespectarea de către asociaţia de proprietari/locatari a dispoziţiilor art. 20 alin. (1)-(4), art. 22 alin. (3) şi art. 24 alin. (3);
e) cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, în situaţia în care titularul nu a respectat prevederile art. 14 alin. (3).
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:
a) organele cu atribuţii de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi de inspectorii sociali din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiilor teritoriale, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1);
b) primar, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)- e).”
26. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta ordonanţă.
Art. II. –
Pentru beneficiarii ajutorului pentru energia electrică, care sunt în acelaşi timp şi beneficiari ai tarifului social la energia electrică, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Domeniul Energiei are dreptul să impună prin reglementări tipul de tarif aplicat acestor beneficiari, inclusiv modalitatea de schimbare a tarifelor.
Art. III. –
Pentru sezonul rece 1 noiembrie 2013-31 martie 2014, termenele prevăzute la art. 15 alin. (1) şi (2), art. 16, art. 17 alin. (2) şi art. 25 alin. (1), (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările ulterioare, se prelungesc cu 15 zile lucrătoare.
Art. IV. –
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2 septembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă, se va republica după adoptarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.


PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:
Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale
şi persoanelor vârstnice,
Mariana Câmpeanu
Ministrul delegat pentru dialog social,
Adriana Doina Pană
p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale
şi administraţiei publice,
Shhaideh Sevil,
secretar de stat
p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,
Dan Manolescu,
secretar de stat
Ministrul delegat pentru buget,
Liviu Voinea
p. Ministrul economiei,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
p. Ministrul delegat pentru energie,
Marcel Popa,
secretar de stat
Bucureşti, 27 august 2013.
Nr. 27.

ANEXĂ
(Anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011)




CONSUM MEDIU ZONA RECE
Tip locuinţă/consum lunar Gcal  Ianuarie  Februarie  Martie  Noiembrie  Decembrie
1 cameră  1,01  0,84  0,74  0,82  0,91
2 camere  1,49  1,30  1,16  1,31  1,49
3 camere  1,94  1,70  1,52  1,70  1,94
>=4 camere  2,70  2,27  2,11  2,37  2,70

CONSUM MEDIU ZONA TEMPERATĂ
Tip locuinţă/consum lunar Gcal  Ianuarie  Februarie  Martie  Noiembrie  Decembrie
1 cameră  0,91  0,76  0,67  0,75  0,82
2 camere  1,36  1,18  1,06  1,19  1,36
3 camere  1,76  1,55  1,38  1,55  1,76
>=4 camere  2,45  2,07  1,92  2,15  2,45

CONSUM MEDIU ZONA CALDĂ
Tip locuinţă/consum lunar Gcal  Ianuarie  Februarie  Martie  Noiembrie  Decembrie
1 cameră  0,82  0,68  0,61  0,67  0,74
2 camere  1,22  1,06  0,95  1,07  1,22
3 camere  1,59  1,39  1,24  1,39  1,58
>=4 camere  2,21  1,86  1,73  1,94  2,21

Articol disponibil la adresa: https://www.ziuaconstanta.ro/informatii/legi-utile/guvernul-romaniei-ordonanta-nr-27-2013-pentru-modificarea-si-completarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-70-2011-privind-masurile-de-protectie-sociala-in-perioada-sezonului-rece-468201.html

Tratamente balneare

Ofertele pentru seniori au fost introduse pe piaţa autohtonă în 2009. Circa 7.000 de români au profitat atunci de aceste oferte şi au petrecut un sejur în Spania. Preţurile cu până la 50% mai mici faţă de cele obişnuite fac ca sejururile din Spania, Cipru, Turcia, Grecia sau Israel să devină accesibile şi atractive şi pentru o categorie socială, care, cel puţin în România, are venituri reduse.

Spania, cea mai populară destinaţie Bulgaria oferă şi de această dată cel mai ieftin pachet. Potrivit agenţiei Dal Travel, un sejur în Albena costă, în perioada 4 septembrie- 30 octombrie, circa 170 de euro. În aceşti bani intră cazarea la un hotel de 3 stele cu demipensiune, însă nu şi transportul.Cea mai populară destinaţie este, însă, Spania, mai ales pentru că Executivul spaniol suportă o parte din costurile de cazare. Potrivit agenţiei Paralela 45, un sejur de şapte nopţi cu demipensiune pe Costa del Sol ajunge la circa 395 de euro de persoană. Tariful nu include taxele de aeroport de circa 95 de euro de pesoană şi nici asigurarea, fie ea medicală sau storno

În România staţiunile balneare , o variantă pentru un sejur accesibil. Cei care nu-şi permit un sejur în străinătate pot opta pentru staţiunile balneare româneşti. Până pe 15 septembrie, prin programul „Hai la băi”, pot beneficia de oferte avantajoase. Potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) din România, până la acea dată tariful pentru un pachet care conţine de şase zile de cazare cu pensiune completă, cel puţin cinci zile tratament (două proceduri pe zi) şi o consultaţie medicală costă între 575 de lei şi 690 de lei de persoană, în funcţie de clasificarea unităţii de cazare, respectiv cu două sau trei stele. Potrivit Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), în staţiunile balneo-climaterice din ţara noastră vin anual între 800.000 şi un milion de oameni să-şi îngrijească sănătatea. Acestora li se adaugă şi pensionarii care primesc de la Casa Naţională de Pensii bilete de tratament. Anual, circa 250.000 de astfel de bilete ajung la pensionari, dar nu toţi care le primesc se duc în staţiuni.