Noua lege a pensiilor-Legea 360/2023

Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii

Publicat în Monitorul Oficial nr. 1089 din 4 decembrie 2023

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Titlul I Dispoziții generale
Articolul 1
Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită, în condițiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.
Articolul 2
Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principii de bază:
a) principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți asigurații sistemului;
b) principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor;
c) principiul contributivității, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, care contribuie la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;
d) principiul egalității, potrivit căruia asigurații care au realizat cel puțin stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii, beneficiază de tratament nediscriminatoriu, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;
e) principiul repartiției, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
f) principiul solidarității sociale, potrivit căruia asigurații/ beneficiarii sistemului public de pensii își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;
g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii, conform legii;
h) principiul imprescriptibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
i) principiul incesibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial;
j) principiul stabilității asigurării la sistemul public de pensii, potrivit căruia pentru stagiul de cotizare contributiv realizat pentru o perioadă mai mare de 25 de ani se acordă un număr suplimentar de puncte.

Articolul 3

În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) asigurat – persoana fizică pentru care angajatorul sau entitatea asimilată angajatorului este obligat/ă să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale, persoana fizică ce realizează venituri din salarii și asimilate salariilor care datorează contribuția de asigurări sociale și care are obligația de a depune declarația nominală de asigurare, persoana fizică ce realizează venituri din activități independente sau drepturi de proprietate intelectuală și care, pe baza declarației individuale de asigurare, datorează contribuția de asigurări sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Codul fiscal, precum și persoana fizică ce achită contribuția de asigurări sociale pe baza contractului de asigurare socială, potrivit prezentei legi;
b) contract de asigurare socială – contractul încheiat, voluntar, între persoane fizice și casele teritoriale de pensii în scopul asigurării în sistemul public de pensii în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă, fie pentru completarea stagiului de cotizare, fie în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie;
c) contribuabil – persoana fizică sau juridică ce plătește contribuții de asigurări sociale sistemului public de pensii, conform prezentei legi;
d) declarație individuală de asigurare – declarația fiscală pe baza căreia se realizează declararea veniturilor care reprezintă baza de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente sau din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care există obligația depunerii acesteia potrivit Codului fiscal și care constituie documentul pe baza căruia se stabilesc, în sistemul public de pensii, stagiul de cotizare, punctajul lunar și cel anual, precum și numărul total de puncte realizat;
e) declarație nominală de asigurare – declarația fiscală pe baza căreia se realizează declararea veniturilor care reprezintă baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, precum și în cazul persoanelor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau venituri din activități independente, altele decât cele prevăzute la lit. d), care constituie documentul pe baza căruia se stabilesc, în sistemul public de pensii, stagiul de cotizare, punctajul lunar și cel anual, precum și numărul total de puncte realizat;
f) locuri de muncă în condiții deosebite – locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților;
g) locuri de muncă în condiții speciale – locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puțin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe grave asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților;
h) număr total de puncte realizat – suma punctajelor anuale aferente perioadelor de stagiu de cotizare realizat, perioadelor asimilate, perioadelor necontributive, stagiului potențial și a numărului de puncte de stabilitate;
i) perioade asimilate – perioadele pentru care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuții de asigurări sociale considerate prin prezenta lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii și care se valorifică la stabilirea prestațiilor de asigurări sociale în condițiile prezentei legi, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public.
j) pensionar – persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege;
k) perioade necontributive – perioadele recunoscute ca vechime în muncă sau, după caz, ca stagiu de cotizare în baza unor acte normative specifice care vizează anumite categorii de persoane, pentru care nu există obligația plății contribuțiilor de asigurări sociale, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public.
l) puncte de stabilitate – puncte suplimentare acordate persoanelor care au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru o perioadă mai mare de 25 de ani.
m) punctaj lunar – numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câștigului brut lunar sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
n) punctaj anual – numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obținut prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare;
o) riscuri asigurate – evenimentele care, la producerea efectelor lor, obligă sistemul public de pensii să acorde asiguraților pensii și alte prestații de asigurări sociale, cu respectarea prevederilor prezentei legi;
p) sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii – sistemele de pensii ale căror organizare și funcționare sunt reglementate de alte acte normative.
q) stagiu de cotizare – perioada de timp constituită din stagiul de cotizare contributiv, precum și perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii;

t) stagiu potențial – perioada de timp prevăzută de prezenta lege, considerată stagiu de cotizare și luată în considerare la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afecțiunilor invalidante;
ț) vârstă standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, pentru bărbați și femei, în raport cu anul și luna nașterii, prevăzută în anexa nr. 5, de la care aceștia pot obține pensie pentru limită de vârstă, în condițiile legii, precum și vârsta din care operează reducerile prevăzute de lege;
u) prestații de asigurări sociale – veniturile de înlocuire acordate, la intervenirea riscurilor asigurate, sub formă de pensii, tratament balnear și ajutor de deces, pentru pierderea totală ori parțială a veniturilor asigurate.

Este calculată corect ?

Articolul 4
(1) Administrarea sistemului public de pensii se realizează prin Casa Națională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, care funcționează și îndeplinește atribuții potrivit prezentei legi.
(2) În subordinea CNPP funcționează case județene de pensii, în fiecare municipiu – reședință de județ, precum și Casa de Pensii a Municipiului București, denumite în continuare case teritoriale de pensii.
(3) CNPP poate înființa, desființa sau reorganiza case locale de pensii, care funcționează sub conducerea și controlul casei teritoriale de pensii, în funcție de numărul și structura asiguraților și beneficiarilor.

Articolul 5
(1) Asigurații sistemului public de pensii pot fi cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România.
(2) Pot fi asigurați ai sistemului public de pensii și cetățenii români, cetățenii altor state și apatrizii care nu au domiciliul sau reședința în România, în condițiile prevăzute de instrumentele juridice internaționale la care România este parte.
(3) În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în materia dreptului internațional privat, la stabilirea obligațiilor sau la acordarea beneficiilor ce le revin asiguraților și beneficiarilor sistemului public de pensii care au locul de ședere permanentă pe teritoriul altui stat, dar care dețin și documente valabile care atestă domiciliul în România, va prevala criteriul locului de ședere obișnuită, sub rezerva dispozițiilor contrare prevăzute în respectivele instrumente juridice.
(4) Asigurații au obligația de a plăti contribuții de asigurări sociale conform Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, conform prezentei legi și au dreptul să beneficieze de prestații de asigurări sociale, conform prezentei legi.
Articolul 6
(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, următoarele persoane:
a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă;
b) funcționarii publici;
c) alte persoane care realizează venituri asimilate salariilor pentru care se datorează contribuție de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
d) persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la lit. a)-c);
e) persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii, denumite în continuare șomeri;
f) persoanele care realizează venituri din activități independente și/sau din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care se datorează contribuție de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
g) persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic, care datorează contribuția de asigurări sociale.
(2) Orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie.
(3) Prin excepție de la alin. (2), persoanele care nu au calitatea de pensionari pot încheia contract de asigurare socială și pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare în sistemul public de pensii sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale.
(4) Perioadele de timp pentru care se poate încheia contractul de asigurare socială și efectua plata contribuției de asigurări sociale, în cazul contractului de asigurare socială prevăzut la alin. (3), sunt cele cuprinse între data împlinirii vârstei de 18 ani și data împlinirii vârstei standard de pensionare.
(5) Perioada pentru care se încheie contractul de asigurare socială prevăzut la alin. (3) constituie stagiu de cotizare și se valorifică pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.
(6) În baza alin. (3) se pot încheia mai multe contracte de asigurare socială cu condiția ca perioadele de asigurare înscrise în acestea, cumulate, să nu depășească 6 ani.
Articolul 7
(1) Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la art. 6 alin. (1) lit. a)-d), denumite în continuare angajatori sau entități asimilate angajatorului, potrivit Codului fiscal, instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj pentru șomerii prevăzuți la art. 6 alin. (1) lit. e), persoanele juridice sau fizice plătitoare de venituri persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. f), altele decât cele care depun declarație individuală de asigurare, instituțiile care gestionează activitatea prestatorilor casnici prevăzuți la art. 6 alin. (1) lit. g) sunt obligate să întocmească și să depună, la organul fiscal central, declarația nominală de asigurare. De asemenea, sunt obligate să întocmească și să depună, la organul fiscal central, declarația nominală de asigurare și persoanele fizice prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a)-c), care au această obligație potrivit Codului fiscal.
(2) În situația în care se constată erori în cuprinsul declarațiilor prevăzute la alin. (1), indiferent de cauzele producerii acestora, și/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare, punctajul lunar, punctajul anual și numărul total de puncte ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1), instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj, precum și instituțiile care gestionează activitatea prestatorilor casnici sunt obligate să întocmească și să depună, conform reglementărilor fiscale, o declarație rectificativă a declarației nominale de asigurare.
(3) Termenele și modalitățile de depunere a declarațiilor prevăzute la alin. (1) și (2) sunt prevăzute de Codul fiscal și de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, după caz.
Articolul 8
(1) Pentru perioadele de după 31 martie 2001, informațiile preluate din declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, din declarațiile nominale de asigurare, precum și din contractul de asigurare socială ori din declarația individuală de asigurare constituie elementele pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare în sistemul public de pensii, punctajul lunar și punctajul anual pentru asigurații sistemului public de pensii.
(2) În situațiile în care, pentru perioadele prevăzute la alin. (1), existența raporturilor de muncă sau de serviciu nu poate fi dovedită prin declarația nominală de asigurare, în vederea stabilirii stagiului de cotizare, a punctajului lunar și a punctajului anual pot fi valorificate și alte acte doveditoare, întocmite în condițiile legii.
(3) În situațiile în care, pentru perioadele prevăzute la alin. (1), se constată erori în cuprinsul declarației privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, și/sau al declarației nominale de asigurare, indiferent de cauzele producerii acestora, iar angajatorii sau entitățile asimilate angajatorilor, precum și persoanele juridice sau fizice plătitoare de venituri persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. f), altele decât cele care depun declarație individuală de asigurare, se află în imposibilitatea de a întocmi și depune declarație rectificativă potrivit art. 7 alin. (2), în vederea stabilirii stagiului de cotizare, a punctajului lunar și a punctajului anual pot fi valorificate informațiile din alte acte doveditoare, întocmite potrivit legii.
(4) Obligația prezentării actelor doveditoare prevăzute la alin. (2) și (3) revine persoanei în cauză ori reprezentantului legal al acesteia.
Articolul 9
(1) Persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. f) sunt asigurate în sistemul public de pensii pe baza declarației individuale de asigurare sau, după caz, pe baza declarației nominale de asigurare, înregistrată la organul fiscal competent.
(2) Termenele și modalitățile de depunere a declarațiilor prevăzute la alin. (1) sunt prevăzute de Codul fiscal.
Articolul 10
(1) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) și (3) se încheie între persoana interesată sau, după caz, reprezentantul legal ori mandatarul acesteia, desemnat prin procură specială, și casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliul sau reședința persoanei sau, după caz, a reprezentantului legal ori mandatarului acesteia.
(2) Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă și produce efecte de la data înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii.
(3) La încheierea contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3), solicitantul completează o declarație, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, din care să reiasă că, în perioada înscrisă în contractul de asigurare socială pentru care se solicită asigurarea, îndeplinește următoarele condiții cumulative:
a) nu a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia;
b) nu a avut obligația asigurării în sistemul public de pensii;
c) la data încheierii contractului de asigurare socială nu are calitatea de pensionar.
Articolul 11
(1) Venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială poate fi modificat, din inițiativa asiguratului, prin încheierea unui act adițional la contractul de asigurare socială, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13.
(2) Venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2), în baza căruia se calculează contribuția de asigurări sociale, se modifică, din inițiativa asigurătorului, respectiv a casei teritoriale de pensii, prin notificarea scrisă a asiguratului, ori de câte ori venitul lunar asigurat este mai mic decât cel prevăzut la art. 33 alin. (1).
Articolul 12
(1) În sistemul public de pensii, evidența drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal al asiguratului sau, după caz, pe baza codului de identificare atribuit de către CNPP.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru cetățenii români, cetățenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spațiului Economic European, ai Confederației Elvețiene și pentru străinii care au înregistrată rezidența/șederea în România, pentru care CNPP întocmește documentații de plată și/sau efectuează plata unor prestații de asigurări sociale, sunt furnizate acesteia gratuit de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor sau Inspectoratul General pentru Imigrări, după caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea CNPP, și de către oricare altă autoritate/instituție publică sau altă entitate care, potrivit legii, deține astfel de informații, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).
(4) În vederea realizării atribuțiilor privind evidența drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale, CNPP poate încheia protocoale în aplicarea prevederilor alin. (3) în scopul efectuării de schimburi de date, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(5) Măsurile organizatorice și tehnice pentru asigurarea dreptului la protecția datelor, precum și termenele de transmitere a informațiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin protocol încheiat între CNPP și Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și Inspectoratul General pentru Imigrări, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(6) În vederea realizării atribuțiilor privind evidența drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale, între CNPP și casele de pensii sectoriale, definite potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, se pot încheia protocoale, în scopul efectuării de schimburi de date.
Articolul 13
Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:
a) perioadele de vechime în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001, pentru care s-a datorat sau, după caz, s-a datorat și plătit contribuție de asigurări sociale;
b) perioadele necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislației în vigoare până la data de 1 aprilie 2001 sau, după caz, stagiul de cotizare conform legislației ulterioare acestei date;
c) timpul util la pensie realizat de agricultori și durata de asigurare, în condițiile reglementate de Legea nr. 80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, în care persoanele au fost asigurate, conform legii, în sistemul public de pensii.
Articolul 14
(1) În sistemul public de pensii sunt considerate perioade asimilate acele perioade în care asiguratul:
a) a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvență ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective ori a unui ciclu de studii universitare, de formare inițială, cu condiția absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licență, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz;
b) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
c) a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale, acordate potrivit legii;
d) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale;
e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, respectiv 7 ani.
(2) Asigurații care au absolvit mai multe instituții de învățământ superior sau, după caz, mai multe cicluri de studii universitare de același nivel conform prevederilor alin. (1) lit. a) beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii de același nivel, la alegere.
(3) Perioadele prevăzute la alin. (1) se valorifică numai în situația în care aceste perioade nu se suprapun cu stagii de cotizare realizate în condițiile prezentei legi.
(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică pentru obținerea unei categorii de pensie în condițiile prevăzute de prezenta lege.
Articolul 15
(1) Pentru perioadele care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în locurile de muncă în condiții deosebite sau în condiții speciale se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiții normale, după cum urmează:
a) 4 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiții deosebite;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiții speciale.
(2) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă și perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I și/sau a II-a de muncă.
(3) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă și perioada suplimentară acordată pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiții deosebite și/sau speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001.
Articolul 16
(1) Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asigurații datorează și/sau plătesc contribuții de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin instrumente juridice internaționale la care România este parte.
(2) La stabilirea prestațiilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii din România, precum și perioadele de asigurare realizate sau recunoscute conform legislației altor țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice internaționale la care România este parte.
(3) La deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă se valorifică și perioadele de încadrare în muncă realizate de asigurați în cadrul unei organizații internaționale cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European, Elveției sau pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în măsura în care perioadele de încadrare în muncă sunt confirmate de organizația internațională.
(4) În sistemul public de pensii, obligațiile și prestațiile de asigurări sociale se achită în moneda națională.
(5) În cazul drepturilor salariale sau veniturilor asigurate stabilite în moneda altor țări, pe teritoriul României contribuțiile se plătesc în lei la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României valabil în data plății acestor drepturi.
Titlul II Bugetul asigurărilor sociale de stat
Articolul 17
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii.
Articolul 18
(1) CNPP înaintează anual Ministerului Muncii și Solidarității Sociale propunerile pentru elaborarea proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru partea de cheltuieli.
(2) În situația în care legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul precedent.
(3) CNPP are calitatea de creditor bugetar numai pentru veniturile bugetare pe care le administrează, reprezentând contribuții de asigurări sociale datorate de persoanele fizice asigurate pe bază de contract de asigurare socială, precum și alte venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, conform legii.
(4) CNPP și unitățile din subordinea acesteia efectuează cheltuieli în limita aprobată prin buget și a creditelor bugetare deschise, în condițiile legii.
Articolul 19
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din:
a) contribuții de asigurări sociale, dobânzi și penalități de întârziere, precum și din alte venituri, potrivit legii;
b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale.
Articolul 20
(1) Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestațiilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea și funcționarea sistemului public de pensii, finanțarea unor investiții proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.
(2) Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă.
(3) Fondul de rezervă cumulat nu poate depăși nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respectiv.
(4) Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestațiilor de asigurări sociale în situații temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public de pensii, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(5) Fondul de rezervă se constituie în anii în care bugetul asigurărilor sociale de stat nu primește sume pentru echilibrare, potrivit art. 19 lit. b), și numai după acoperirea deficitelor din anii precedenți ale bugetului asigurărilor sociale de stat.
Articolul 21
(1) În condițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, pentru asigurații sistemului public de pensii, cu excepția acelora care au încheiat contracte de asigurare socială, Agenția Națională de Administrare Fiscală, denumită în continuare ANAF, are obligația de a transmite CNPP informațiile necesare stabilirii, în sistemul public de pensii, a stagiului de cotizare realizat și a punctajului lunar, în vederea acordării prestațiilor de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege.
(2) Procedura de transmitere a informațiilor prevăzute la alin. (1), precum și alte elemente necesare se stabilesc prin protocol încheiat între ANAF și CNPP.
(3) Instituțiile prevăzute la alin. (1) își acordă reciproc și gratuit accesul la informațiile referitoare la declararea contribuțiilor de asigurări sociale din bazele de date pe care le au în administrare.
(4) Anual, după depunerea declarațiilor fiscale, ANAF transmite CNPP datele privind veniturile realizate de persoanele fizice, altele decât cele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor.
Articolul 22
(1) Excedentul anual al bugetului asigurărilor sociale de stat poate fi utilizat în anul următor, potrivit destinațiilor aprobate prin lege, după regularizarea cu bugetul de stat, în limita sumelor primite de acesta, potrivit prevederilor art. 19 lit. b).
(2) Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din fondul de rezervă.
(3) Deficitul din anii precedenți și din anul curent al bugetului asigurărilor sociale de stat rămas după utilizarea fondului de rezervă se finanțează din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului.
Articolul 23
Disponibilitățile bănești ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt purtătoare de dobânzi, nivelul dobânzilor stabilindu-se prin convenții încheiate de CNPP cu Trezoreria Statului.
Articolul 24
În mod excepțional, în situații motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.
Titlul III Contribuția de asigurări sociale
Articolul 25
(1) Contribuabilii sistemului public de pensii sunt cei care datorează contribuții de asigurări sociale și sunt prevăzuți, în mod expres, de Codul fiscal, respectiv:
a) persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, cele care realizează venituri ca urmare a desfășurării unor activități independente, precum și cele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) persoanele juridice și fizice care au calitatea de angajatori, precum și entitățile asimilate angajatorilor, potrivit Codului fiscal, instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj pentru șomerii prevăzuți la art. 6 alin. (1) lit. e), persoanele juridice sau fizice plătitoare de venituri persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. f), altele decât cele care depun declarație individuală de asigurare.
(2) Sunt contribuabili ai sistemului public de pensii persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator și care datorează contribuția de asigurări sociale.
(3) Sunt contribuabili ai sistemului public de pensii și persoanele fizice care sunt asigurate, conform prezentei legi, pe baza contractului de asigurare socială.
(4) Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt prevăzute în Codul fiscal.
Articolul 26
Condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea asiguraților din sistemul public de pensii pot fi normale, deosebite și speciale.
Articolul 27
(1) Sunt locuri de muncă în condiții deosebite locurile de muncă stabilite cu respectarea criteriilor și metodologiei prevăzute de legislația în vigoare la data încadrării acestora.
(2) Locurile de muncă pentru care s-au obținut avize de încadrare în condiții deosebite și a căror valabilitate a fost prelungită potrivit legislației anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi sunt considerate locuri de muncă în condiții deosebite, potrivit legii, până la normalizarea de către angajator a condițiilor de muncă, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2035.
(3) Beneficiază de încadrarea în locurile de muncă în condiții deosebite persoanele care își desfășoară activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, cele care desfășoară activitatea de anatomie patologică și prosectură în instituțiile de medicină legală, personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică și al catedrei de biologie celulară.
(4) Beneficiază de încadrarea în locurile de muncă în condiții deosebite de muncă și categoriile de personal prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 581/2001 privind criteriile de încadrare a personalului navigant din aviația civilă în condiții speciale de muncă în situația în care au realizat minimum 50% din baremul de ore de zbor/salturi, respectiv starturi prevăzut de acest act normativ.
(5) Constituie stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite de muncă și perioadele în care asiguratul care își desfășoară activitatea în condiții deosebite de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă și/sau în concediu de odihnă, dacă cel puțin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiții de muncă și pentru care angajatorii datorează contribuția de asigurări sociale.
(6) Locurile de muncă prevăzute la alin. (3) și (4) se consideră a fi locuri de muncă în condiții deosebite până la data de 1 ianuarie 2035.
Articolul 28
(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din:
a) unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;
b) activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I și II de expunere la radiații;
c) aviația civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;
d) activitățile și unitățile prevăzute în anexele nr. 2 și 3;
e) activitatea artistică desfășurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4;
f) activitățile din industria de armament referitoare la: fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unitățile de producție a explozivilor, precum și fabricarea nitrocelulozelor și a celuloidului în aceleași unități de producție a explozivilor; fabricarea munițiilor și a elementelor de muniții (locurile de muncă în care se execută operații cu exploziv de inițiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare, precum și locurile de muncă în care se execută operații cu explozivi aromatici, la care angajații vin în contact direct cu aceștia); operații de distrugere a munițiilor încărcate și a elementelor de muniții încărcate, a pulberilor, a explozivilor și a produselor pirotehnice; delaborarea munițiilor și a elementelor pirotehnice încărcate cu substanțe explozive sau incendiare;
g) sectorul construcții nave, pentru personalul care își desfășoară activitatea în următoarele activități specifice: control nedistructiv cu radiații ionizante, izolare cu vată minerală, galvanizare, sablare/zincare, vopsitorie, sudură, montare/ demontare schele, lăcătușerie montaj, tubulatură montaj, polizare montaj, mecanică montaj, electrică montaj;
h) activitățile din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui;
i) sectorul construcții mașini, pentru personalul care își desfășoară activitatea în următoarele activități specifice referitoare la: turnarea pieselor și lingourilor de oțel, în turnătoriile de oțel; turnarea pieselor de fontă, pieselor din aliaje neferoase și pieselor cu modele ușor fuzibile, în turnătoriile de fontă, turnătoriile de aliaje neferoase și turnătoriile de precizie; forjarea pieselor pe ciocane de peste două tone forță, în secțiile de forjă; turnarea cuzineților din aliaje neferoase pe suport de oțel, în turnătoriile de cuzineți; activitatea desfășurată de către ingineri, subingineri și tehnicieni în secțiile de producție respective;
j) activitățile de producție din unitățile de producție ale minelor de minereuri, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice extracției minereurilor;
k) activitățile de exploatări forestiere, sortare și transport material lemnos;
l) activitățile care vizează siguranța circulației feroviare.
(2) Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) lit. d), f)-l) se consideră a fi locuri de muncă în condiții speciale până la data de 1 ianuarie 2035.
(3) Constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă și perioadele în care asiguratul care își desfășoară activitatea în condiții speciale de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă și/sau în concediu de odihnă, dacă cel puțin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiții de muncă și pentru care angajatorii datorează contribuția de asigurări sociale.
Articolul 29
Contribuția de asigurări sociale corespunzătoare contractului de asigurare socială se datorează de la data încheierii acestuia, în cota prevăzută în Codul fiscal pentru persoane fizice.
Articolul 30
(1) Plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații prevăzuți la art. 6 alin. (2) se face lunar de către aceștia sau, în numele lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de pensii la care sunt asigurați, în baza contractului de asigurare.
(2) Plata contribuției de asigurări sociale, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (2), se poate face și anticipat, pentru perioada de până la sfârșitul anului calendaristic. În aceste situații, stagiul de cotizare este corespunzător timpului scurs în interiorul perioadei pentru care s-a efectuat plata.
Articolul 31
(1) Contribuția de asigurări sociale datorată de persoanele care au încheiat contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3) se calculează prin aplicarea asupra bazei lunare de calcul a cotei contribuției de asigurări sociale prevăzute de Codul fiscal pentru persoane fizice, în vigoare la data încheierii acestuia.
(2) Contractul de asigurare socială încheiat conform art. 6 alin. (3) încetează la data la care contribuția de asigurări sociale aferentă perioadei contractuale este achitată în întregime.
(3) Plata contribuției de asigurări sociale datorate se efectuează într-o singură tranșă sau eșalonat, în tranșe lunare, în termen de un an de la data încheierii contractului de asigurări sociale.
(4) În situația în care la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (3), contribuția de asigurări sociale datorată nu este achitată în întregime, stagiul de cotizare se constituie în funcție de plata efectuată.
Articolul 32
(1) Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul asiguraților sistemului public de pensii, cu excepția acelora care sunt asigurați în baza contractului de asigurare socială, precum și a persoanelor care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic, este prevăzută de Codul fiscal.
(2) În cazul persoanelor care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic, baza de calcul al contribuției de asigurări sociale este prevăzută de Legea nr. 111/2022.
(3) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor juridice și fizice care au calitatea de angajatori, precum și al entităților asimilate angajatorilor, este prevăzută de Codul fiscal.
Articolul 33
(1) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale pentru asigurații prevăzuți la art. 6 alin. (2) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
(2) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale pentru asigurații prevăzuți la art. 6 alin. (3) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială.
Articolul 34
Veniturile pentru care nu se datorează contribuția de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea prestațiilor din sistemul public de pensii.
Articolul 35
(1) Contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, potrivit Codului fiscal, sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale conform Codului fiscal, se plătește lunar/trimestrial de către angajator împreună cu contribuția de asigurări sociale pe care acesta o datorează, după caz, în calitate de contribuabil, bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) Contribuția la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuția de asigurări sociale prevăzută pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, potrivit Codului fiscal, sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP fondurilor de pensii administrate privat.
(3) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care plătitorii au depus declarația nominală de asigurare, CNPP transmite fiecărui administrator lista nominală de virare a sumelor către fondul de pensii pe care acesta îl administrează.
(4) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care angajatorul a depus declarația nominală de asigurare, CNPP virează către fiecare fond de pensii administrat privat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma reprezentând contribuțiile datorate acestor fonduri.
Articolul 36
(1) În cazul asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (2), termenul de plată a contribuției de asigurări sociale este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția.
(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), în luna decembrie contribuția de asigurări sociale se va plăti până la data de 21 decembrie. În situația în care data de 21 decembrie este zi nelucrătoare, contribuția de asigurări sociale se va plăti până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie.
(3) Prevederile alin. (2), în ceea ce privește data plății, se aplică și în cazul asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (3), în situația în care plata unei tranșe reprezentând contribuție de asigurări sociale datorată se efectuează în luna decembrie.
(4) Pentru ceilalți asigurați ai sistemului public de pensii, alții decât cei prevăzuți la art. 6 alin. (2) și (3), termenul de plată a contribuției de asigurări sociale este prevăzut de Codul fiscal sau, după caz, de Legea nr. 111/2022.
Articolul 37
Activitatea privind administrarea creanțelor provenind din contribuții de asigurări sociale, datorate de persoanele fizice, contribuabili ai sistemului public de pensii, cu excepția celor prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3), și de persoanele fizice sau juridice care au calitatea de angajator sau entitățile asimilate angajatorilor, de instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj pentru șomerii prevăzuți la art. 6 alin. (1) lit. e), de persoanele juridice sau fizice plătitoare de venituri persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. f), altele decât cele care depun declarație individuală de asigurare, precum și constatarea și sancționarea contravențiilor, se realizează de organul fiscal central, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 38
Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3) activitatea de colectare a contribuțiilor de asigurări sociale se realizează de CNPP, prin casele teritoriale de pensii.
Articolul 39
(1) În sistemul public de pensii, stagiul de cotizare contributiv se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către asigurat și, după caz, de către angajator.
(2) În situația asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (1) lit. f) care au depus declarația individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal se constată că, la sfârșitul anului, în funcție de categoria de venit, venitul net anual determinat sau, după caz, venitul brut anual realizat ori normele anuale de venit determinate potrivit Codului fiscal sunt mai mici decât suma reprezentând 12 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată și aceștia au plătit contribuție de asigurări sociale, stagiul de cotizare contributiv se determină prin raportarea venitului pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale la salariul minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la data depunerii declarației fiscale.
(3) În situația persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3), asigurate pe baza contractului de asigurare socială, stagiul de cotizare contributiv se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat și plătit, conform legii, contribuția de asigurări sociale.
Articolul 40
(1) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) poate fi reziliat la inițiativa casei teritoriale de pensii și poate fi denunțat unilateral la inițiativa asiguratului, conform clauzelor prevăzute în contract.
(2) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se reziliază, din inițiativa casei teritoriale de pensii, în cazul neplății contribuției de asigurări sociale pentru o perioadă de 3 luni consecutive.
(3) Rezilierea contractului de asigurare socială potrivit alin. (2) se face începând cu ziua următoare celei pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
(4) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) și (3) poate fi denunțat unilateral oricând, din inițiativa asiguratului, și produce efecte de la data înregistrării la casa teritorială competentă a solicitării denunțării unilaterale.
(5) În cazul rezilierii/denunțării unilaterale a contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) și (3), contribuțiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare contributiv astfel realizat se determină corespunzător plății efectuate.
Articolul 41
(1) Contractul de asigurare socială încetează de drept la data decesului asiguratului.
(2) Eventualele sume neachitate până la data decesului, reprezentând contribuții de asigurări sociale, nu se mai urmăresc. Stagiul de cotizare contributiv se constituie numai din perioadele pentru care s-au plătit sumele reprezentând contribuția de asigurări sociale.
(3) În situațiile în care, conform prevederilor art. 30 alin. (2), sunt efectuate plăți anticipate pentru perioade ulterioare datei decesului, sumele plătite pentru aceste perioade, reprezentând contribuție de asigurări sociale, se restituie, la cerere, persoanelor prevăzute la art. 111 alin. (1), în termenul general de prescripție de 3 ani, calculat de la data decesului.
(4) În situațiile prevăzute la alin. (3), constituie stagiu de cotizare contributiv perioada pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale până la data decesului.
Articolul 42
În sistemul public de pensii stagiul de cotizare realizat de asigurați, precum și perioadele asimilate se determină în ani, luni și zile calendaristice.
Articolul 43
Stagiul de cotizare se confirmă la cererea asiguratului sistemului public de pensii, prin adeverință emisă de către CNPP, prin casele teritoriale de pensii sau în format electronic.

Titlul IV Prestații de asigurări sociale în sistemul public de pensii

Articolul 44
În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de prestații de asigurări sociale:

a) pensii;
b) alte prestații de asigurări sociale.

  Capitolul I  Pensii

Articolul 45
(1) Persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de prezenta lege pot beneficia de una dintre următoarele categorii de pensii acordate în sistemul public de pensii:
a) pensia pentru limită de vârstă;
b) pensia anticipată;
c) pensia de invaliditate;
d) pensia de urmaș.
(2) În sistemul public de pensii o persoană poate beneficia de o singură categorie de pensie dintre cele prevăzute la alin. (1).

Secţiunea 1 Pensia pentru limită de vârstă

Articolul 46
(1) Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare prevăzute în anexa nr. 5.
(2) Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie prevăzute la alin. (1) pot opta între acordarea pensiei pentru limită de vârstă și continuarea activității, cu acordul anual al angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Articolul 47
(1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.
(2) Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
(3) Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.
(4) La calculul stagiului minim de cotizare contributiv și al stagiului complet de cotizare contributiv se ia în considerare și perioada prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. e).
(5) Începând cu data finalizării eșalonării prevăzute în anexa nr. 5, stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare contributiv și vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, sunt majorate în funcție de evoluția speranței de viață din România, la un interval de maximum 3 ani.
(6) În situația în care se constată o evoluție pozitivă a speranței de viață, autoritățile competente vor lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv și a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creștere a speranței de viață, prin modificarea cadrului legal. În situația în care se constată o evoluție negativă a speranței de viață, stagiile de cotizare și vârsta standard de pensionare nu pot fi majorate.
(7) În situația în care creșterea stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv și a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, prevederile alin. (6) nu se aplică.
(8) Odată cu publicarea proiecțiilor Ageing Working Group (AWG), la fiecare 3 ani, Consiliul fiscal întocmește un raport prin care verifică dacă stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcție de evoluția speranței de viață. Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal. În situația în care sunt identificate abateri de la prevederile alin. (6), Guvernul este obligat să majoreze stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare conform alin. (6).
Articolul 48
(1) Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:
a) conform tabelului nr. 1, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă;

Tabel Nr. 1

b) conform tabelului nr. 2, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiții speciale potrivit legislației anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, precum și în situația celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiții speciale prevăzute la art. 28 alin. (1);

Tabel Nr. 2

c) cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944, și/sau de prizonierat, în situația persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) și la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Persoanele care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât și în sisteme neintegrate acestuia beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii.
Articolul 49
(1) Sunt exceptate de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare, în condiții speciale, de cel puțin:
a) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) sau 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligațiilor pe care și le asumă sau și le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană, pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani;
b) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani;
c) 25 de ani în unul dintre locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. c), f), g), i)-l) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 11 ani;
d) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) și h) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani.
(2) Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la alin. (1) nu pot fi cumulate cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de alte acte normative.
Articolul 50
(1) Sunt exceptate de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) și persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții speciale de cel puțin 22 ani în zona I de expunere la radiații sau de cel puțin 25 de ani în zona II de expunere la radiații, în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b).
(2) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) vârsta standard de pensionare se reduce cu 20 de ani în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții speciale în zona I de expunere la radiații, respectiv cu 18 ani în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în zona II de expunere la radiații.
(3) În situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condițiile speciale prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b), mai mici de 22 de ani în zona I de expunere la radiații și mai mici de 25 de ani în zona II de expunere la radiații, aceste stagii se cumulează considerându-se stagii de cotizare în zona II de expunere la radiații.
(4) Vârsta standard de pensionare redusă în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mică de 45 de ani, atât în cazul celor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații, cât și în cazul celor care au desfășurat activitate în zona II de expunere la radiații.
Articolul 51
(1) Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, astfel:

Tabel Nr. 3

(2) Reducerea vârstei de pensionare prevăzută la alin. (1) se aplică și în cazul în care numărul de copii cuprinde și copii adoptați și crescuți pe o perioadă de cel puțin 13 ani.
Articolul 52
(1) Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiții de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcție de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad și tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condițiile Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:
a) cu 15 ani, în situația asiguraților cu handicap grav, dacă au realizat, în condiții de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare;
b) cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiții de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare;
c) cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiții de handicap, stagiul complet de cotizare.
(2) La calculul stagiului de cotizare contributiv prevăzut la alin. (1) nu se iau în considerare perioadele de asigurare voluntară în baza unui contract de asigurare.
Articolul 53
Persoanele cu deficiență vizuală gravă beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat în aceste condiții un stagiu de cotizare contributiv de cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare.
Articolul 54
(1) Fracțiunea de an de stagiu de cotizare realizată în grupa I și/sau condiții speciale de muncă, pentru care nu se acordă reducerea vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 48 alin. (1) lit. b), poate fi cumulată cu perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiții deosebite de muncă în vederea reducerii vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 48 alin. (1) lit. a).
(2) Reducerile vârstelor standard de pensionare acordate asiguraților sistemului public de pensii, prevăzute la art. 48, art. 51 și de alte acte normative cu caracter special, pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 11 ani.
(3) Vârstele de pensionare reduse în condițiile prevăzute la alin. (2) nu pot fi mai mici de 52 de ani pentru femei și de 54 de ani pentru bărbați.
Articolul 55
(1) În situația personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) se aplică numai în condițiile realizării numărului minim de ore de zbor, salturi sau starturi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 581/2001.
(2) Activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații, sunt cele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2001 privind stabilirea criteriilor de încadrare a activităților de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I și II de expunere la radiații.
(3) Activitățile desfășurate la locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) și f)-l) se consideră în condiții speciale de muncă numai dacă acestea se desfășoară în aceste condiții, pe toată durata programului normal de lucru dintr-o lună.
Articolul 56
Persoanele care au depășit stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 cu cel puțin 5 ani de stagiu de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5.
Articolul 57
Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 56 nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.

Secţiunea a 2-a Pensia anticipată

Articolul 58
(1) Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, prevăzut în anexa nr. 5, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare contributiv cu până la 5 ani.
(2) La stabilirea stagiului complet de cotizare contributiv, necesar acordării pensiei anticipate, nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 6 alin. (2) și (3) din prezenta lege.
(3) Cuantumul pensiei anticipate se stabilește prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 4.

Tabel Nr. 4

Articolul 59
La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 58 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Articolul 60
(1) La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării și, după caz, prin valorificarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate, precum și adăugarea perioadelor prevăzute la art. 58 alin. (2).
(2) Beneficiarul unei pensii anticipate poate opta pentru pensie de invaliditate în situația diminuării capacității de muncă.

Secţiunea a 3-a Pensia de invaliditate

Articolul 61
(1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare și care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:
a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale, constatate conform legii;
b) altor boli și accidente care nu au legătură cu munca.
(2) La stabilirea stagiului de cotizare contributiv realizat necesar acordării pensiei de invaliditate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 6 alin. (2) și (3) din prezenta lege.
(3) Au dreptul la pensie de invaliditate și elevii, ucenicii și studenții care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale.
(4) Au dreptul la pensie de invaliditate angajații români care prestează muncă în străinătate din dispoziția angajatorilor români, în condițiile legii și ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz, dacă au înregistrat un accident de muncă și dețin un document emis conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 și nr. 987/2009 care să ateste faptul că fac obiectul legislației de securitate socială din România, respectiv documentul portabil A1.
Articolul 62
(1) În raport cu gradul de diminuare a capacității de muncă, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizată de deficiența funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută;
b) de gradul II, caracterizată de deficiența funcțională accentuată și capacitate de autoservire păstrată parțial;
c) de gradul III, caracterizată de deficiența funcțională medie și capacitatea de autoservire păstrată.
(2) Pentru oricare dintre gradele de invaliditate prevăzute la alin. (1), în funcție de diminuarea capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale, în condițiile art. 64.
Articolul 63
(1) Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu avizul Ministerului Sănătății.
(2) CNPP, prin intermediul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, denumit în continuare INEMRCM, organizează, îndrumă și controlează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
Articolul 64
(1) Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, cu excepția urmașilor prevăzuți la art. 74 lit. c), de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul INEMRCM, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
(2) Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM, în funcție de domiciliul solicitantului, de către acesta, respectiv de către aparținător, în cazul persoanelor nedeplasabile.
(3) Cabinetele de expertiză medicală au sediul la nivelul caselor teritoriale de pensii, în centre medicale, ambulatorii de specialitate sau în spitale, după caz. Listele cu privire la locația cabinetelor de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM se afișează public atât la sediul CNPP și la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât și pe site-ul instituțiilor.
(4) În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate și, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.
(5) În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (4), sunt necesare investigații sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii.
(6) Decizia medicală prevăzută la alin. (4) se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situațiile prevăzute la alin. (5), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.
(7) Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă emitent al deciziei. Contestația se soluționează de către comisiile medicale regionale de contestații.
(8) Comisiile medicale regionale de contestații funcționează în cadrul caselor teritoriale de pensii și în cadrul INEMRCM, după caz. Organizarea și atribuțiile acestora se stabilesc prin ordin al președintelui CNPP, emis în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi.
(9) Contestația prevăzută la alin. (7) se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 10 zile de la data soluționării.
(10) Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestații date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (7) pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare, atât de persoana care a solicitat încadrarea în grad de invaliditate, cât și de mandatarul/reprezentantul său legal, după caz.
(11) Deciziile medicale asupra capacității de muncă necontestate în termen rămân definitive.
(12) Ordinul prevăzut la alin. (8) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 65
În vederea efectuării de investigații și examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin INEMRCM, poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unități sanitare de specialitate, în condițiile legii.
Articolul 66
(1) La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 și stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.
(2) Stagiul potențial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
Articolul 67
(1) Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor.
(2) Cuantumul indemnizației pentru însoțitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, aferent lunii pentru care se face plata.
(3) Indemnizația pentru însoțitor se suportă de la bugetul de stat.
(4) În cazul pensionarilor încadrați în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizația pentru însoțitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceștia au fost asigurați. În cazul sistemelor de pensii neintegrate sistemului public de pensii, indemnizația acordată se compensează lunar din bugetul de stat.
Articolul 68
(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuși periodic revizuirii medicale, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.
(2) După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz:
a) menținerea în același grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacității de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4) Persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligația să se prezinte pentru revizuirea medicală la termenul stabilit și să depună documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua oricând la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacității de muncă emisă la revizuirea medicală urmează procedurile de contestare și soluționare, conform prevederilor art. 64 alin. (7)-(11).
(7) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei, în condițiile legii.
Articolul 69
(1) Nu mai sunt supuși revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5;
c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, conform prezentei legi.
(2) Constatarea situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul INEMRCM, conform listei de afecțiuni ireversibile prevăzute în hotărârea Guvernului pentru aprobarea criteriilor medicale pe baza cărora se face încadrarea în grade de invaliditate, în condițiile art. 63 alin. (1).
(3) Avizul INEMRCM prevăzut la alin. (2) este obligatoriu pentru medicul expert al asigurărilor sociale și va fi pus în aplicare de acesta în termen de 10 zile de la comunicare.
Articolul 70
(1) În cazuri de neconcordanță cu starea clinică, precum și în cazurile a căror documentație impune verificarea datelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita avizul INEMRCM în vederea soluționării cererii de încadrare în grad de invaliditate.
(2) INEMRCM poate convoca, pentru evaluare/expertizare, persoanele încadrate în grad de invaliditate, în cazurile prevăzute la alin. (1), și persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate.
(3) Persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate, precum și persoanele încadrate în grad de invaliditate, au obligația de a se prezenta la convocarea prevăzută la alin. (2).
(4) Neprezentarea la convocare, din motive imputabile persoanelor, precum și refuzul de a efectua investigațiile medicale și examinările necesare pentru evaluarea/expertizarea capacității de muncă atrag respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate sau, după caz, suspendarea plății pensiei de invaliditate.
(5) Neprezentarea la convocare sau, după caz, refuzul efectuării investigațiilor medicale și examinărilor necesare în vederea expertizării capacității de muncă se comunică caselor teritoriale de pensii, în termen de 5 zile, de către INEMRCM.
(6) În aplicarea prevederilor alin. (1)-(5), INEMRCM emite avize și rapoarte de expertiză medicală a capacității de muncă, cu caracter obligatoriu, pentru cabinetele de expertiză medicală a capacității de muncă sau pentru comisiile medicale regionale de contestații, precum și decizii medicale asupra capacității de muncă.
(7) Avizele emise de INEMRCM vor fi puse în aplicare de cabinetele de expertiză medicală a capacității de muncă sau de comisiile medicale regionale de contestații, după caz, în termen de 10 zile de la comunicare.
(8) Deciziile medicale asupra capacității de muncă emise conform alin. (6) pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă din cadrul INEMRCM. Contestația se soluționează în termen de 45 de zile și se comunică în termen de 10 zile de la soluționare.
(9) Deciziile Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă, emise în soluționarea contestațiilor, pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(10) Deciziile medicale asupra capacității de muncă necontestate în termen rămân definitive.
Articolul 71
(1) Pensionarii de invaliditate, cu excepția celor prevăzuți la art. 69 alin. (1), sunt obligați să urmeze programele recuperatorii, în vederea reintegrării socioprofesionale.
(2) Programele recuperatorii se recomandă de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacității de muncă și sunt completate de medicul curant.
(3) Medicii experți ai asigurărilor sociale verifică respectarea programelor recuperatorii.
Articolul 72
(1) La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă stabilită în condițiile prezentei legi, cu valorificarea eventualelor perioade de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate, precum și a perioadelor prevăzute la art. 61 alin. (2).
(2) Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu și se acordă cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizația pentru însoțitor prevăzută la art. 67 se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
(4) În situația în care pensionarii de invaliditate îndeplinesc condițiile pentru obținerea unei pensii anticipate, aceștia pot opta între pensia de invaliditate și pensia anticipată.
Secţiunea a 4-a Pensia de urmaș
Articolul 73
Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.
Articolul 74
Copiii au dreptul la pensie de urmaș:
a) până la vârsta de 16 ani;
b) dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidității, de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b).
Articolul 75
(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Articolul 76
(1) Soțul supraviețuitor care nu a împlinit vârsta standard de pensionare are dreptul la pensie de urmaș, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an și dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.
(2) Soțul supraviețuitor care nu a împlinit vârsta standard de pensionare are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Articolul 77
Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 75 și art. 76 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Articolul 78
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) sau d) sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Articolul 79
(1) Pensia de urmaș se stabilește prin raportare la pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat sau la pensia de invaliditate de gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, după caz.
(2) Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din numărul total de puncte realizat de susținător aferent pensiei prevăzute la alin. (1) în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaș;
b) 75% – pentru 2 urmași;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulți urmași.
(3) Copiii și soțul supraviețuitor care au dreptul la o pensie proprie și îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după susținătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Articolul 80
Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.
Articolul 81
În cazul modificării numărului de urmași îndreptățiți, pensia se recalculează în conformitate cu dispozițiile art. 79 alin. (2).
Articolul 82
Persoanele prevăzute la art. 74 lit. c) și la art. 76 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical și au obligația de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.
Capitolul II Calculul pensiilor
Articolul 83
(1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.
(2) La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1), fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.
Articolul 84
(1) Valoarea punctului de referință prevăzută la art. 83 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv nivelul 25.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință este de 81 de lei.
(3) Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică.
(4) În situația în care unul dintre indicatorii prevăzuți la alin. (3) are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de referință se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(5) În situația în care indicatorii prevăzuți la alin. (3) au valori negative se păstrează ultima valoare a punctului de referință.
(6) În anul 2024, valoarea punctului de pensie prevăzută pentru anul 2023, respectiv de 1.785 de lei, se majorează cu 13,8% și este de 2.032 de lei.
(7) Începând cu anul 2025, procentul de majorare rezultat din aplicarea prevederilor alin. (3)-(5) nu poate fi mai mare decât procentul de creștere al veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflației din ultimii 2 ani, indicatori definitivi, cunoscuți în ultimii 2 ani anteriori, comunicați de Institutul Național de Statistică, situație în care se acordă procentul cel mai avantajos.
(8) În luna iunie a fiecărui an, Consiliul Fiscal întocmește un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referință, conform alin. (3)-(5), precum și la eventualele abateri de la regula de majorare și impactul financiar determinat de acestea. Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.
(9) În situația constatării abaterilor prevăzute la alin. (8), autoritățile competente vor lua măsuri corective, prin modificarea cadrului legal, pentru a compensa impactul financiar, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale valorii punctului de referință.
(10) Începând cu anul 2027 și periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal întocmește un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice în funcție de proiecțiile Ageing Working Group (AWG). Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.
(11) În situația constatării depășirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu raportul la care face referire alin. (10), luate în considerare la momentul adoptării prezentei legi, autoritățile competente vor lua măsurile necesare pentru revenirea la referința stabilită, exprimată ca procent din PIB, inclusiv de creștere a contribuțiilor de asigurări sociale de stat.
Articolul 85
(1) Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate.
(2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
(3) Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
(4) Stagiile de cotizare contributive prevăzute la alin. (3) sunt cele realizate în sistemul public de pensii.
(5) Numărul de puncte de stabilitate prevăzut la alin. (3) se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an.
(6) Prevederile alin. (3)-(5) nu se aplică pentru perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii.
(7) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.
(8) În situația asiguraților care, în aceeași perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale, dovedesc și venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate.
(9) În cazul persoanelor care au încheiat contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3), punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat contractul de asigurare socială.
(10) Punctajul lunar calculat în condițiile alin. (9) se atribuie pentru fiecare lună calendaristică prevăzută în contractul de asigurare socială pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale.
(11) La calcularea punctajelor anuale, a punctajelor lunare și a numărului total de puncte realizat se utilizează 5 zecimale.
(12) În situația asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condițiile prezentei legi se corectează cu raportul dintre cota de contribuție de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuție aferentă fondului de pensii administrat privat și cota de contribuție prevăzută pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, potrivit Codului Fiscal, sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale.
Articolul 86
(1) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c) și d), la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă.
(2) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a), b) și e) punctajul lunar este de 0,25 puncte.
(3) În cazul persoanelor care se regăsesc, concomitent, în două sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 14 alin. (1), se ia în considerare punctajul lunar cel mai avantajos, corespunzător uneia dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare.
(4) În cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 14 alin. (1) și care, în aceeași perioadă, au realizat, conform legii, stagii de cotizare contributive, la calculul punctajului lunar al asiguratului se ia în considerare câștigul brut lunar/venitul lunar asigurat.
Articolul 87
(1) Pentru stagiul potențial, acordat persoanelor în drept să obțină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:
a) 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b) 0,20 puncte pentru gradul II de invaliditate;
c) 0,10 puncte pentru gradul III de invaliditate.
(2) Pentru perioadele în care persoana a fost șomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile bănești lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
(3) Pentru perioadele în care persoana a beneficiat de plăți compensatorii, pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale din bugetul asigurărilor pentru șomaj, la determinarea punctajului lunar se utilizează drepturile bănești lunare acordate care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Articolul 88
(1) Persoanele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite sau condiții speciale, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează:
a) 0,25 puncte pentru fiecare lună în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, potrivit legii;
b) 0,50 puncte pentru fiecare lună în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale, potrivit legii.
(2) Persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) și art. 53 beneficiază de 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap, respectiv deficiență vizuală gravă.
(3) Persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. b) beneficiază de 0,25 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), persoanele prevăzute la art. 28 lit. a) și b) beneficiază de un punct suplimentar pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în aceste condiții.
(5) Punctele suplimentare acordate potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se adaugă la punctajul lunar calculat conform art. 85 alin. (7).
Capitolul III Stabilirea și plata pensiilor
Articolul 89
(1) Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau reprezentantului legal al acestuia, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiții, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază titularul.
(3) Obligația depunerii actelor prevăzute la alin. (2) revine în exclusivitate titularului sau reprezentantului legal al acestuia.
(4) În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, persoanele care au locul de ședere permanentă în străinătate pot depune cererea prin care solicită acordarea de drepturi de pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, la instituția de asigurări sociale competentă din statul de ședere permanentă.
(5) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2) sau (4), poate fi retrasă la solicitarea titularului, a reprezentantului legal ori a mandatarului desemnat prin procură specială, până la emiterea deciziei de pensionare.
Articolul 90
(1) În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată.
(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, și se acordă de la data îndeplinirii condițiilor în cazul în care cererea a fost înregistrată cu respectarea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2).
(3) În situația în care cererea este înregistrată cu depășirea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2), drepturile se acordă începând cu data înregistrării cererii.
(4) În funcție de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă și de la o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calității de asigurat, cu excepția persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;
b) de la data emiterii deciziei medicale, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, nu are calitatea de asigurat;
c) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului;
d) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului;
e) de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește, ulterior decesului susținătorului, condițiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare.
Articolul 91
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la termenul de prescripție, în sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării înscrisă în decizia emisă de casa teritorială de pensii, cu excepția pensiei anticipate, care se plătește de la data încetării calității de asigurat, în cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) și d).
Articolul 92
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la termenul de prescripție, drepturile de pensie recalculate în condițiile prezentei legi se plătesc de la data acordării înscrisă în decizia emisă de casa teritorială de pensii, cu excepția pensiei anticipate, care se plătește de la data încetării calității de asigurat, în cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) și d).
Articolul 93
(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) În aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, în cazul în care, la solicitarea casei teritoriale de pensii competente din România, cererea prevăzută la art. 89 alin. (4) nu a putut fi completată de către solicitant cu toate documentele necesare stabilirii dreptului, în termen de 6 luni de la data înregistrării, cererea de pensionare se soluționează prin decizie de respingere.
(3) Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit cu 30 de zile în cazul persoanelor care au calitatea de asigurat în luna solicitării, precum și în situația în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare documente și/sau operațiuni suplimentare.
(4) Decizia de pensie cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
(5) Decizia de admitere a cererii de pensionare poate fi anulată la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(6) Decizia casei teritoriale de pensii se comunică titularului sau reprezentantului legal, după caz, care a solicitat pensionarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în format electronic, în termen de 10 zile de la data emiterii, ori personal, la sediul instituției emitente.
(7) În termenul prevăzut la alin. (6), casa teritorială de pensii emitentă comunică angajatorului o informare cu privire la emiterea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, anticipată sau de invaliditate. Informarea va cuprinde numele și prenumele persoanei, codul numeric personal, tipul deciziei de pensionare, precum și data emiterii acesteia.
Articolul 94
(1) În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), dacă se constată că solicitarea pensionarului este neîntemeiată, cererea de revizuire se soluționează conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare.
(3) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în cazul unor erori materiale sau de calcul, intervenite în procesul administrativ de prelucrare și redactare a datelor în vederea stabilirii/ recalculării/plății drepturilor de pensie, termenul general de prescripție nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de casa teritorială de pensii competentă.
(5) Pensia poate fi recalculată la cerere, prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(6) Pensionarii pentru limită de vârstă, care realizează stagiul de cotizare după data înscrierii la pensie, pot solicita recalcularea pensiei, prin adăugarea acestuia, în condițiile legii, o singură dată într-un an calendaristic.
(7) Cererea prevăzută la alin. (5) și (6) se soluționează în termen de 45 de zile de la data înregistrării, prin decizie de recalculare.
(8) Termenul prevăzut la alin. (7) poate fi prelungit cu 30 zile în situația în care sunt necesare documente și/sau operațiuni suplimentare pentru soluționarea cererii.
(9) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) și (6) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Articolul 95
În sistemul public de pensii, plata pensiei se face lunar.
Articolul 96
(1) Plata pensiei se face, în funcție de opțiunea pensionarului, după cum urmează:
a) la domiciliul/reședința pensionarului, respectiv a reprezentantului legal al acestuia în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între CNPP și Compania Națională „Poșta Română“ – S.A.;
b) în cont curent sau în cont de card, în condițiile stabilite prin convențiile încheiate între CNPP și băncile comerciale, precum și între CNPP și alte instituții de credit, conform legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în situația celorlalte drepturi bănești pentru stabilirea și plata cărora competența revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii.
(3) În situația persoanelor care beneficiază atât de pensie, cât și de alte drepturi bănești prevăzute la alin. (2), plata drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) se face prin aceeași modalitate de plată, la aceeași adresă sau în același cont curent sau cont de card, pentru toate drepturile cuvenite aceleiași persoane.
(4) CNPP, prin casele teritoriale de pensii, transmite lunar beneficiarilor, prin bănci sau prin Compania Națională „Poșta Română“ – S.A., după caz, drepturile prevăzute la alin. (1) și (2).
(5) În situația beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) la domiciliu/reședință, Compania Națională „Poșta Română“ – S.A. remite lunar acestora drepturile bănești și documentul de plată întocmit de CNPP.
(6) În situația beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) în cont curent sau în cont de card, documentul de informare cu privire la sumele plătite, întocmit de CNPP, este transmis lunar la domiciliul acestora, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(7) Pentru beneficiarii care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) în cont curent sau în cont de card, CNPP transmite, la cererea acestora, în format electronic, în contul online deschis în portalul CNPP, documentul de informare cu privire la sumele plătite.
(8) Documentul de informare prevăzut la alin. (7), transmis în format electronic, produce efecte juridice identice cu documentul de informare cu privire la sumele plătite transmis lunar, în format fizic, la domiciliu sau, după caz, la reședință, cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(9) Documentul de informare prevăzut la alin. (7), în format electronic, este acceptat ca document valid în relația cu toate instituțiile și autoritățile publice. Instituțiile și autoritățile publice care îl solicită nu vor condiționa oferirea de informații sau de servicii de prezentarea documentului în format fizic.
(10) CNPP arhivează documentele de informare cu privire la sumele plătite, transmise în format electronic, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile tehnice stabilite de Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.
(11) Dacă timp de 3 luni consecutive, drepturile bănești prevăzute la alin. (1) lit. a) și alin. (2), care se achită la domiciliu/reședință, sunt restituite ca neachitate și nu sunt solicitate de beneficiarul în cauză, casa teritorială de pensii procedează la neefectuarea plății respectivelor drepturi, începând cu luna următoare.
(12) În cazul în care, în următoarea lună de după neefectuarea plății, drepturile bănești prevăzute la alin. (11) nu sunt solicitate de beneficiari, casa teritorială de pensii procedează la suspendarea plății acestora, începând cu luna următoare.
(13) Modelul documentului de plată și modelul documentului de informare prevăzute la alin. (5) și (6) se aprobă prin ordin al președintelui CNPP și cuprind informații cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(14) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), în situația pensionarilor aflați în instituții de asistență socială sau în detenție, plata pensiei, precum și a celorlalte drepturi bănești pentru stabilirea și plata cărora competența revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii, se poate face, la cererea titularului, la sediul acestora.
Articolul 97
(1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiar a drepturilor prevăzute la art. 96 alin. (1) și (2), precum și cele cu transmiterea documentelor de informare la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanțează drepturile respective și se determină după cum urmează:
a) prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situația în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor;
b) prin stabilirea unui tarif, pentru un document de informare, în situația în care beneficiarii au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card;
c) prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situația în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card.
(2) Procentul și tariful prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 1,1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(4) Comisionul bancar prevăzut la alin. (1) lit. c) se stabilește astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depășească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Articolul 98
(1) Beneficiarii drepturilor bănești stabilite de casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condițiile legii.
(2) Prestațiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliți în străinătate pot fi transferate în alte țări, în condițiile reglementate prin instrumente juridice internaționale la care România este parte, în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestațiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepția plăților care intră sub incidența Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, pentru care comisioanele se suportă, proporțional, de către beneficiar și de către casele teritoriale de pensii.
(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestațiilor de asigurări sociale, cuvenite și neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(5) Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor bănești acordate de casele teritoriale de pensii stabiliți pe teritoriul altor state, denumiți în continuare beneficiari nerezidenți, au obligația de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an, un certificat de viață.
(6) Certificatul de viață prevăzut la alin. (5) se transmite de beneficiarul nerezident din proprie inițiativă.
(7) Beneficiarul nerezident are obligația de a semna certificatul de viață în fața unei autorități legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt.
(8) Modelul unic de certificat de viață se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.
Articolul 99
Procedurile referitoare la efectuarea operațiunilor de plată a drepturilor bănești se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.
Articolul 100
(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c), precum și cel prevăzut la art. 76 alin. (1) și-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) sau cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale și rezultatul investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) sau cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 70 alin. (2), sau a refuzat să efectueze investigațiile medicale și examinările necesare în vederea evaluării capacității de muncă, după caz;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) sau cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 71 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaș, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepția situației prevăzute la art. 74 lit. c);
h) pensionarul urmaș a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susținătorului;
i) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit;
j) a expirat perioada de 6 luni de la data decesului susținătorului, prevăzută la art. 77;
k) ultimul copil a împlinit vârsta de 7 ani, în cazul pensiei de urmaș acordată soțului supraviețuitor conform art. 78.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică CNPP și celorlalte entități care gestionează sisteme de pensii neintegrate sistemului public, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.
(3) Instanțele judecătorești au obligația să comunice în scris informațiile de natură să conducă la încetarea plății pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în situația prevăzută la alin. (1) lit. h), casei teritoriale de pensii în evidențele căreia se află pensionarul condamnat.
Articolul 101
(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei/indemnizației pentru însoțitor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plătește de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) ori cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu prezintă documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu urmează programele recuperatorii prevăzute la art. 71 alin. (1);
c) copilul beneficiar al pensiei de urmaș, prevăzut la art. 74 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor;
d) soțul supraviețuitor sau copilul urmaș, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem și/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii;
e) a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei;
f) beneficiarul nu prezintă sau nu transmite casei teritoriale de pensii competente certificatul de viață în termenele prevăzute la art. 98 alin. (5);
g) a expirat termenul prevăzut la art. 96 alin. (12);
h) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) ori cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte;
i) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, prevăzute la art. 75-78, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d), mai mari decât salariul minim brut pe țară garantat în plată;
j) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d).
(2) În cazul pensionarului de invaliditate gradul I, care beneficiază de indemnizație pentru însoțitor, prevăzută la art. 67, plata acesteia se suspendă începând cu luna următoare celei în care pensionarul optează pentru un alt drept acordat cu aceeași destinație, în baza unor acte normative cu caracter special.
(3) În situația copilului, beneficiar al unei pensii de urmaș în condițiile prevăzute la art. 74 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 noiembrie a anului în curs.
(4) În situația pensionarului de invaliditate sau a pensionarului urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) ori cel prevăzut la art. 76 alin. (1) care nu se prezintă la convocarea INEMRCM sau a medicului expert al asigurărilor sociale, ori nu prezintă documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate, suspendarea plății se face începând cu luna următoare neîndeplinirii obligației prevăzute la art. 70 alin. (3).
(5) Suspendarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se poate face și la cererea pensionarului, situație în care suspendarea plății se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Articolul 102
(1) În sistemul public de pensii, reluarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se face după cum urmează:
a) potrivit prevederilor convenției de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiate de România, în situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. a);
b) începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. b);
c) la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situația prevăzută la art. 71 alin. (1);
d) de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. c);
e) la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situațiile prevăzute la art. 101 alin. (1) lit. i) și j);
f) la cerere, începând cu luna următoare exprimării opțiunii la pensie, pentru situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. d);
g) la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului, pentru situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. e);
h) de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viață după expirarea termenelor prevăzute la art. 98 alin. (5);
i) la cerere, începând cu luna următoare celei în care pensionarul de invaliditate gradul I optează pentru plata indemnizației pentru însoțitor prevăzute la art. 67;
j) de la data suspendării, pe baza dovezii continuării studiilor, în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaș prevăzut la art. 101 alin. (3), cu excepția copilului urmaș, medic rezident, situație în care reluarea plății pensiei se face de la data angajării;
k) la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor suspendate conform prevederilor art. 101 alin. (1) lit. g) și alin. (5).
(2) Plata drepturilor prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea termenului general de prescripție și numai dacă între data suspendării și data reluării plății nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plății.
(3) În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, reluarea plății pensiei, în situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. h), se face în baza deciziei medicale asupra capacității de muncă emise de medicul expert al asigurărilor sociale, astfel:
a) începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă;
b) de la data suspendării, dacă documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă au fost transmise casei teritoriale de pensii în termen de un an de la data suspendării, iar depășirea termenului de revizuire nu îi poate fi imputată pensionarului sau instituției competente de la locul de ședere permanentă;
c) începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă, dacă termenul prevăzut la lit. b) este depășit.
Articolul 103
Încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, precum și orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii.
Articolul 104
Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilire, plată, suspendare, încetare, reluare, revizuire, precum și contestarea deciziilor și recuperarea sumelor încasate necuvenit se aplică și indemnizațiilor/pensiilor de serviciu acordate prin legi speciale, pentru care stabilirea și plata se află, potrivit legii, în competența materială a caselor teritoriale de pensii, cu excepția situațiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Articolul 105
În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal, precum și persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022, și care datorează contribuția de asigurări sociale, indiferent de nivelul acestora, cu excepția:
a) soțului supraviețuitor beneficiar al unei pensii de urmaș care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d), mai mari decât salariul minim brut pe țară garantat în plată;
b) pensionarului, beneficiar al unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d).
Articolul 106
Beneficiarii prestațiilor de asigurări sociale și al celorlalte drepturi stabilite și plătite, conform legii, prin intermediul casei teritoriale de pensii, sunt obligați să comunice acesteia orice schimbare intervenită de natură să conducă la modificarea condițiilor în funcție de care au fost stabilite sau se plătesc aceste drepturi, în termen de 15 zile de la data apariției schimbării respective.
Articolul 107
(1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și/sau, după caz, drepturile restante de pensie, cuvenite și neîncasate până la data decesului, se plătesc unei singure persoane, care poate fi soț supraviețuitor, copil, părinte sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și în cazul altor drepturi prevăzute de legi speciale pentru care stabilirea și plata revin, conform legii, caselor teritoriale de pensii, dacă legea specială nu dispune altfel.
Capitolul IV Alte prestații de asigurări sociale
Articolul 108
În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condițiile prezentei legi, următoarele prestații de asigurări sociale:
a) tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asigurați și pensionari;
b) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, al pensionarului sau al unui membru al familiei acestora.
Articolul 109
(1) Acordarea prestațiilor privind tratamentul balnear se face prin acordarea de bilete de tratament asiguraților și pensionarilor sistemului public de pensii, în limita sumelor alocate pentru această prestație, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) Numărul total al biletelor de tratament balnear, inclusiv al celor asigurate în unitățile de tratament balnear din proprietatea CNPP, este stabilit anual prin hotărâre a Guvernului.
(3) În vederea stabilirii numărului de bilete de tratament balnear pentru stațiunile balneare se va ține seama de solicitările potențialilor beneficiari, de categoria de confort oferită, precum și de nivelul maxim al tarifelor stabilit prin ordin al președintelui CNPP, conform prevederilor legale în vigoare.
(4) Prestațiile privind tratamentul balnear sunt asigurate în unitățile de tratament din proprietatea CNPP și, în completare, în unități de profil, prin contracte încheiate potrivit legii.
(5) Asigurații și pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear, în condițiile prezentei legi, după cum urmează:
a) gratuit – persoanele beneficiare de pensie de invaliditate din cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale;
b) cu suportarea de către beneficiar a unei contribuții bănești – asigurații și pensionarii, alții decât cei prevăzuți la lit. a).
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (1) se pot acorda bilete de tratament balnear, în condițiile prezentei legi, și soțului/soției asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii, care nu este asigurat/pensionar al sistemului public, cu plata integrală a biletului de tratament.
(7) Durata biletului de tratament balnear este de 16 zile.
(8) Contravaloarea prestațiilor acordate în condițiile prevăzute la alin. (5) lit. a) și diferența dintre contravaloarea prestațiilor și contribuția bănească prevăzută la alin. (5) lit. b) se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(9) Criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear, inclusiv categoriile de beneficiari și nivelul contribuției bănești individuale ale acestora, se aprobă anual prin ordin al președintelui CNPP.
Articolul 110
Numărul biletelor de tratament balnear, inclusiv cele care se acordă gratuit potrivit prezentei legi, precum și cele care se acordă gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale unor legi cu caracter reparatoriu, modul de acordare, de distribuire și de decontare a acestora, se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 109 alin. (2).
Articolul 111
(1) În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului se acordă ajutor de deces unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și care poate fi, după caz, soțul supraviețuitor, copilul, părintele sau oricare persoană care face această dovadă.
(2) Ajutorul de deces prevăzut la alin. (1) se acordă și în cazul decesului persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă.
(3) Dovada prevăzută la alin. (1) se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.
(4) Cuantumul ajutorului de deces se stabilește anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu poate fi mai mic decât valoarea câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Articolul 112
(1) Asiguratul și pensionarul au dreptul la ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie care, la data decesului, nu era asigurat sau pensionar al sistemului public de pensii.
(2) Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:
a) soțul;
b) copiii proprii, copiii adoptați, copiii aflați în plasament familial sau cei încredințați spre creștere și educare familiei, în vârstă de până la 18 ani ori, dacă își continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, sau indiferent de vârstă, dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menționate;
c) părinții și bunicii oricăruia dintre soți.
(3) În cazul acordării ajutorului de deces prevăzut la alin. (1), solicitantul trebuie să facă dovada calității de asigurat sau de pensionar la data decesului membrului de familie pentru care se solicită acest drept.
(4) Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la art. 111 alin. (4).
(5) Ajutorul de deces se acordă și în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, sau al unui membru de familie al acestuia, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu potrivit prevederilor art. 6 alin. (1).
Articolul 113
(1) În cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora, ajutorul de deces prevăzut la art. 111 sau art. 112 poate fi achitat și către o persoană juridică, dacă aceasta face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
(2) În situația prevăzută la alin. (1), plata ajutorului de deces se face pe baza documentelor justificative prin virament bancar.
Articolul 114
(1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora.
(2) Acordarea ajutorului de deces se face la cerere, pe baza certificatului de deces și a documentelor justificative, și nu este condiționată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.
Articolul 115
(1) Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, de către casa teritorială de pensii competentă, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) și (2), respectiv al unui membru de familie al acestora.
(2) Plata ajutorului de deces se poate face și prin virament bancar, în situația persoanelor fizice care solicită ajutor de deces.
(3) Competența teritorială a acordării ajutorului de deces revine, după caz, casei teritoriale de pensii în a cărei rază își are domiciliul asiguratul/pensionarul decedat sau în a cărei rază își are domiciliul asiguratul/pensionarul care solicită ajutor de deces pentru membrul de familie.
Articolul 116
(1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptățite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripție prevăzut de lege, calculat de la data emiterii certificatului de deces.
(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (1) se achită la nivelul prevăzut de lege la data decesului.
Titlul V Casa Națională de Pensii Publice
Capitolul I Organizarea Casei Naționale de Pensii Publice
Articolul 117
(1) CNPP este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administrației publice centrale care administrează sistemul public de pensii.
(2) CNPP se află sub autoritatea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
(3) Sediul CNPP este în municipiul București.
(4) Casele teritoriale de pensii sunt instituții publice cu personalitate juridică ce prestează servicii publice.
(5) CNPP are în subordine INEMRCM, care este instituție publică cu personalitate juridică și autonomie științifică.
(6) Casele teritoriale de pensii transferă către INEMRCM, în cursul aceluiași an bugetar, creditele de angajament și creditele bugetare neutilizate în anul 2024 aferente activității cabinetelor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă.
(7) CNPP este acționar unic la Societatea Comercială de Tratament Balnear și Recuperare a Capacității de Muncă „TBRCM“ – S.A., denumită în continuare S.C. TBRCM – S.A.
(8) Modul de organizare și funcționare a S.C. TBRCM – S.A. se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea președintelui CNPP.
Articolul 118
(1) Conducerea CNPP este asigurată de un președinte și consiliul de administrație.
(2) Președintele CNPP este numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii și solidarității sociale, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Președintele CNPP este și președintele consiliului de administrație.
(3) Președintele exercită o funcție asimilată funcțiilor de demnitate publică.
(4) Președintele are rang de secretar de stat și este salarizat la nivelul prevăzut de lege pentru această funcție.
(5) Consiliul de administrație este compus din 19 membri, respectiv președintele CNPP și alte 18 persoane, care sunt reprezentanți ai Guvernului, patronatelor, sindicatelor și pensionarilor, după cum urmează:
a) președintele CNPP;
b) 5 reprezentanți ai Guvernului, din partea: Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății, propuși de conducătorii respectivelor ministere și numiți de către Guvern;
c) 5 reprezentanți ai patronatelor, desemnați de organizațiile patronale reprezentative la nivel național;
d) 5 reprezentanți ai sindicatelor, desemnați de organizațiile sindicale reprezentative la nivel național;
e) 3 reprezentanți ai pensionarilor, desemnați de organizațiile naționale ale pensionarilor.
(6) Membrii consiliului de administrație prevăzuți la alin. (5) lit. b)-e) sunt desemnați, potrivit prevederilor alin. (5), pe o perioadă de 4 ani.
(7) Consiliul de administrație funcționează în mod legal în prezența a cel puțin 13 dintre membrii săi.
(8) Pe durata exercitării mandatului, membrii consiliului de administrație pot fi revocați de către cei care i-au numit, respectiv desemnat.
(9) În cazul încetării mandatului, ca urmare a revocării, a demisiei sau a decesului, vor fi numite, respectiv desemnate, alte persoane.
(10) Activitatea de secretariat a consiliului de administrație este asigurată de un secretar, numit de președintele CNPP din cadrul personalului acestei instituții.
Articolul 119
(1) Membrii consiliului de administrație prevăzuți la art. 118 alin. (5) beneficiază de o indemnizație de ședință în cuantum de 10% din nivelul de salarizare prevăzut la art. 118 alin. (4).
(2) Indemnizația de ședință a secretarului consiliului de administrație se stabilește în cuantum de 50% din indemnizația de ședință a unui membru al consiliului, stabilită potrivit alin. (1).
(3) Totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administrație, ca urmare a participării la ședințe, nu poate depăși într-o lună 30% din nivelul de salarizare prevăzut la art. 118 alin. (4).
(4) Indemnizațiile de ședință stabilite potrivit alin. (1)-(3) se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, cu respectarea prevederilor art. 122.
Articolul 120
(1) CNPP își elaborează Statutul de organizare și funcționare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului muncii și solidarității sociale.
(2) Statutul prevăzut la alin. (1) cuprinde în mod obligatoriu atribuțiile consiliului de administrație, ale președintelui CNPP, precum și modul de organizare și funcționare a CNPP.
(3) Numărul de personal al structurilor CNPP, la nivel central și local, nu poate fi mai mic decât numărul corespunzător raportului de un salariat la 2.000 de asigurați și beneficiari de prestații de asigurări sociale.
Articolul 121
(1) Ministrul muncii și solidarității sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.
(2) Ministrul muncii și solidarității sociale poate delega atribuțiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare președintelui CNPP.
(3) Directorii executivi ai caselor teritoriale de pensii și directorul general al INEMRCM sunt ordonatori terțiari de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.
Articolul 122
(1) Cu excepția cheltuielilor prevăzute la art. 97 alin. (1) referitoare la transmiterea către beneficiar a drepturilor, cheltuielile privind organizarea și funcționarea sistemului public de pensii se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat în limita unui procent de până la 3% aplicat asupra cheltuielilor anuale totale prevăzute prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv asupra cheltuielilor din alte surse atrase, în condițiile legii.
(2) Sumele necesare administrării procesului de afiliere la fondurile de pensii administrate privat, cele ocazionate de virarea contribuției la aceste fonduri, precum și celelalte cheltuieli aferente se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în limita procentului prevăzut la alin. (1).
Capitolul II Atribuțiile CNPP și ale caselor teritoriale de pensii
Articolul 123
În aplicarea prevederilor prezentei legi, CNPP îndeplinește, în principal, următoarele atribuții:
a) îndrumă și controlează modul de aplicare a dispozițiilor legale de către casele teritoriale de pensii;
b) furnizează datele necesare pentru fundamentarea și elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului de stat;
c) stabilește modalitatea tehnică de evidență a contribuabililor la sistemul public de pensii, a drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale în cazul contractelor de asigurare socială, precum și modalitatea de colaborare cu autoritățile/instituțiile cu care realizează schimbul de date;
d) publică anual raportul de activitate;
e) organizează cooperarea cu instituții similare din alte țări, în vederea coordonării prestațiilor de asigurări sociale din domeniul propriu de competență, pentru lucrătorii migranți;
f) ia măsuri, în condițiile legii, pentru dezvoltarea și administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public de pensii, precum și pentru asigurarea integrității acestuia;
g) asigură evidența la nivel național a tuturor contribuabililor la sistemul public de pensii, pe baza informațiilor transmise de ANAF, respectiv de casele teritoriale de pensii;
h) asigură evidența, la nivel național, a drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale în cazul contractelor de asigurare socială, pe baza codului numeric personal;
i) creează arhive electronice care constituie baze de date pentru operațiunile desfășurate în cadrul sistemului public de pensii, conform procedurilor aprobate prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale;
j) coordonează și controlează activitatea INEMRCM;
k) aplică prevederile convențiilor internaționale de asigurări sociale la care România este parte, precum și ansamblul reglementărilor europene și dezvoltă relații cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte țări, în limita competențelor prevăzute de lege;
l) organizează selecția, pregătirea și perfecționarea profesională a personalului din sistemul public de pensii;
m) asigură introducerea, extinderea, întreținerea și protecția sistemelor automate de calcul și de evidență;
n) asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care este parte ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei legi;
o) organizează activitatea privind stabilirea și plata contribuțiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispozițiilor legale în vigoare;
p) asigură exportul în străinătate al prestațiilor stabilite, potrivit reglementărilor legale în domeniu.
Articolul 124
În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele teritoriale de pensii îndeplinesc, în principal, următoarele atribuții:
a) colectează și virează contribuțiile de asigurări sociale plătite în baza contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) și (3) și contribuțiile pentru bilete de tratament balnear, în condițiile legii;
b) urmăresc încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, altele decât cele administrate de ANAF;
c) iau măsuri, în condițiile legii, pentru dezvoltarea și administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public de pensii, precum și pentru asigurarea integrității acestuia;
d) stabilesc și plătesc prestațiile de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege, precum și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special;
e) aplică prevederile convențiilor internaționale de asigurări sociale la care România este parte, precum și ansamblul reglementărilor europene și dezvoltă relații cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte țări, în limita competențelor prevăzute de lege;
f) organizează selecția, pregătirea și perfecționarea profesională a personalului propriu;
g) asigură introducerea, extinderea, întreținerea și protecția sistemelor automate de calcul și de evidență;
h) asigură reprezentarea în fața instanțelor judecătorești în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispozițiilor prezentei legi;
i) asigură exportul în străinătate al prestațiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu.
Articolul 125
(1) Realizarea atribuțiilor ce revin caselor teritoriale de pensii, potrivit legii, este supusă controlului CNPP.
(2) Realizarea atribuțiilor ce revin CNPP, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Articolul 126
(1) Salarizarea personalului CNPP, al caselor teritoriale de pensii, al INEMRCM și a personalului cabinetelor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă se realizează potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Cheltuielile curente și de capital ale CNPP, ale caselor teritoriale de pensii și ale INEMRCM se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Capitolul III Jurisdicția asigurărilor sociale
Articolul 127
(1) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.
(2) Deciziile necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Articolul 128
Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel.
Articolul 129
Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind:
a) drepturile și obligațiile născute în temeiul contractului de asigurare socială;
b) deciziile de pensionare emise de casele teritoriale de pensii;
c) deciziile medicale emise de către Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă din cadrul INEMRCM, precum și de către comisiile medicale regionale de contestație;
d) deciziile de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale;
e) alte drepturi și obligații născute în temeiul prezentei legi.
Articolul 130
(1) Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.
Articolul 131
(1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive.
(3) Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.
Articolul 132
Cererile formulate în fața oricăror organe sau a instanțelor judecătorești, precum și toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligații de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
Titlul VI Dispoziții tranzitorii și finale
Capitolul I Dispoziții tranzitorii
Articolul 133
(1) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 28 alin. (1) lit. b), sunt încadrate în condiții speciale.
(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă până la data de 1 aprilie 2001 în activitățile care, conform prevederilor art. 28 alin. (1) lit. a)-c) și e), sunt încadrate în condiții speciale, constituie stagii de cotizare în condiții speciale, conform legii, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare.
(3) Constituie stagiu de cotizare în condiții speciale de muncă, potrivit art. 28 alin. (1) lit. b), perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001 în care salariații au desfășurat activități de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupele I și a II-a de muncă și care, potrivit legislației în vigoare, începând cu data de 1 aprilie 2001 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt încadrate în condiții speciale de muncă.
(4) Este asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități, pe toată durata programului normal de lucru în fiecare lună, dintre cele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) și f)-j) în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă.
(5) Dovada vechimii în muncă în grupele I și/sau a II-a de muncă realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de muncă, întocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare.
(6) În situația în care perioadele de vechime în muncă realizată în grupele I și/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverințe eliberate de către angajatori sau deținătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, în original.
(7) Dovada stagiului de cotizare asimilat în condiții speciale conform alin. (4) se face prin adeverință eliberată de angajator, deținătorul legal de arhivă sau operatorul economic autorizat de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care are dreptul legal de a certifica aceste date, după caz, conform modelului prevăzut în anexele nr. 10 și 11, în original.
(8) Adeverințele care atestă încadrarea activității în grupele I și a II-a de muncă, respectiv asimilarea în condiții speciale, sunt valorificate numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor primare care pot fi verificate și care au fost întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
(9) Prin documente primare care pot fi verificate se înțelege: actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/activităților/ categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă; contractul individual de muncă; contractul colectiv de muncă; decizii interne; actul administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu; extrasul din statele de plată din care să rezulte secția/atelierul/locul de muncă, precum și orice alte documente justificative.
(10) În situația în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activității în grupele I și/sau a II-a de muncă/asimilării în condiții speciale, angajatorii sau deținătorii legali de arhivă sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date sunt obligați să pună la dispoziția CNPP și/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, la solicitarea acestora, documentele primare prevăzute la alin. (9) pe baza cărora s-au eliberat aceste adeverințe, în vederea verificării respectării legislației în domeniu. Prelucrarea datelor se realizează în condițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(11) În situația în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (10), se constată încălcări ale legislației privind încadrarea în grupe superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverințelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiții normale de muncă.
(12) În situația în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (10), se constată încălcări ale legislației care reglementează asimilarea locurilor de muncă în condiții speciale sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverințelor prevăzute la alin. (7), perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă în grupa I sau, după caz, în condiții normale de muncă.
Articolul 134
(1) În situația în care există suspiciuni cu privire la legalitatea actelor doveditoare depuse la documentația pentru stabilirea/modificarea prestațiilor de asigurări sociale și a altor drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii și/sau CNPP pot solicita, în scris sau prin poșta electronică, persoanei/pensionarului/angajatorului sau deținătorului legal de arhivă sau operatorului economic autorizat de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care are dreptul legal de a certifica aceste date, după caz, pentru clarificarea situațiilor respective, documente și informații suplimentare. Prelucrarea datelor se realizează în condițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.
(2) Persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date necesare stabilirii drepturilor de asigurări sociale sunt obligate să transmită casei teritoriale de pensii și/sau CNPP copii certificate pentru conformitate cu originalul ale actelor care au stat la baza emiterii documentelor respective.
(3) Angajatorii, deținătorii legali de arhivă sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date au obligația de a răspunde în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării. În această situație, termenul de soluționare a cererii de stabilire/modificare a prestațiilor de asigurări sociale și/sau a altor drepturi prevăzute de legi speciale se prelungește corespunzător.
(4) În cazul în care angajatorii, deținătorii legali de arhivă sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date infirmă realitatea datelor din documentul supus verificării sau nu transmit, în termenul prevăzut la alin. (3), documentele care au stat la baza eliberării acestuia sau documentele transmise conțin date contradictorii sau neconcludente, la stabilirea/modificarea drepturilor, casa teritorială de pensii și/sau CNPP nu va utiliza datele din documentele a căror realitate nu a fost confirmată sau, după caz, va proceda la revizuirea drepturilor, prin excluderea din calcul a datelor din respectivele documente.
(5) În situația în care angajatorii, deținătorii legali de arhivă sau operatorul economic autorizat de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care are dreptul legal de a certifica aceste date, după caz, transmit/transmite documentele solicitate cu depășirea termenului prevăzut la alin. (3), dar nu mai mult de 6 luni, decizia casei teritoriale de pensii se revizuiește, în condițiile legii.
Articolul 135
(1) Pentru perioadele prevăzute la art. 13 lit. a) și c), dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizate până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, în original.
(2) În situații excepționale, determinate de distrugerea, degradarea sau pierderea carnetului de muncă, declarate în condițiile legii, încetarea activității angajatorilor și/sau dacă arhiva acestora nu mai poate fi identificată, perioadele prevăzute la art. 13 lit. a) pot fi valorificate pe baza informațiilor, respectiv datelor preluate din carnetele de muncă existente în arhiva electronică creată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare, dacă informațiile introduse în baza de date, în cadrul activității de preluare din carnetele de muncă, sunt identice cu cele din carnetele de muncă scanate. Arhiva electronică cuprinde atât datele preluate din carnetele de muncă, cât și carnetele de muncă scanate.
(3) Dispozițiile alin. (2) vizează situațiile intervenite ulterior creării arhivei electronice.
Articolul 136
(1) În cazul în care în carnetul de muncă, în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe oră ori salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin înmulțirea salariilor orare sau, după caz, zilnice cu numărul mediu de ore pe lună, respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe lună din perioadele respective, astfel:
a) 25,5 zile (204 ore) pe lună, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978;
b) 24,5 zile (196 ore) pe lună, pentru perioada 1 ianuarie 1978-28 februarie 1990;
c) 23,6 zile (189 ore) pe lună, pentru perioada 1 martie 1990-30 septembrie 1990;
d) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru perioada 1 octombrie 1990-31 decembrie 1996;
e) 21,16 zile (169,33 ore) pe lună, pentru anul 1997;
f) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 1998;
g) 21,50 zile (172 ore) pe lună, pentru anul 1999;
h) 21,67 zile (173,36 ore) pe lună, pentru anul 2000;
i) 21,42 zile (171,36 ore) pe lună, pentru anul 2001;
j) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 2002;
k) pentru anul 2003 și în continuare, numărul mediu de zile și, respectiv, de ore lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la zilele de sărbătoare legală.
(2) În situațiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate salariile, la determinarea punctajelor lunare se utilizează, în locul acestora, salariul minim pe țară, în vigoare în perioada respectivă.
(3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963, pentru care, la determinarea numărului total de puncte, se utilizează:
a) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale;
b) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962 și pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale și nici nu sunt dovedite;
c) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962, în situația în care, prin valorificarea drepturilor salariale din actele doveditoare, rezultă, pentru fiecare lună de stagiu de cotizare, un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut la lit. b).
(4) În situația în care, pentru perioade ulterioare datei de 31 august 1947, în documentele doveditoare sunt înregistrate drepturi salariale nedenominate, acestea vor fi denominate în funcție de reformele monetare.
(5) Prevederile alin. (3) și (4) se aplică pentru toate perioadele care constituie stagiu de cotizare contributiv în sistemul public de pensii.
Articolul 137
(1) Pentru persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului lunar se ia în calcul, după caz, salariul minim pe economie, brut sau net, sau salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat contribuția de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de angajatori, deținătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date.
(2) Pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste, precum și pentru fiecare an de contribuție realizat de țăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, punctajul anual este 0,57255 puncte.
(3) Pentru perioadele de contribuție realizate conform Legii nr. 80/1992, la determinarea punctajului lunar se ia în calcul venitul asigurat la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Articolul 138
(1) Pentru perioadele necontributive care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective.
(2) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) și b) realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, la determinarea punctajului lunar se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, ori salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective.
(3) Pentru perioadele recunoscute ca vechime în muncă, potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează valoarea a 1,5 salarii minime pe economie, brute sau nete, după caz, din perioadele respective.
(4) În situațiile prevăzute la alin. (3), în care persoana a realizat și stagiu de cotizare contributiv, la determinarea punctajului lunar se utilizează veniturile prevăzute la art. 139 avute în perioadele respective, dacă acestea sunt mai mari decât valoarea a 1,5 salarii minime pe economie.
(5) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) și b), realizate în intervalul cuprins între data de 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează 25% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective.
(6) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c), realizate în intervalul cuprins între data de 1 aprilie 2001 și data de 1 ianuarie 2006, la calculul punctajului lunar se utilizează cuantumul indemnizațiilor de asigurări sociale.
(7) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d), realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2005 și data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă sau boală profesională.
(8) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. e), realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2006 și data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează 25% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective.
Articolul 139
(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat.
(2) Venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, prevăzut la alin. (1), se dovedește prin adeverință întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 6, eliberată pe baza statelor de plată, de către angajatori, deținătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original.
(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, nu se poate face dovada venitului total lunar realizat, brut sau net, după caz, la determinarea punctajelor lunare se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă ori sunt dovedite cu adeverințe eliberate de către angajatori, deținătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice, care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original.
(4) Salariile prevăzute la alin. (3) care se utilizează pentru determinarea punctajelor lunare sunt salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a) salariile brute, până la data de 30 iunie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 31 decembrie 1990;
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
(5) Pentru situațiile prevăzute la alin. (3), sporul de vechime care se utilizează la determinarea punctajelor lunare este următorul:
a) perioada 1 martie 1970-31 august 1983:
– 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
– 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
– 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani;
– 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
b) perioada 1 septembrie 1983-31 martie 1992:
– 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;
– 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
– 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
– 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani;
– 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
c) perioada 1 aprilie 1992-1 aprilie 2001, cel înscris în carnetul de muncă sau dovedit cu adeverințe eliberate de către angajatori, deținătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original.
(6) Salariile minime pe economie, brute sau nete, după caz, sau salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru fiecare an, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt prevăzute în anexa nr. 8.
(7) Pentru perioadele anterioare anului 1949 se utilizează salariul minim corespunzător anului 1949.
Articolul 140
Adeverințele eliberate de angajatori, de către deținătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date, precum și documentele necesare stabilirii și/sau recalculării drepturilor de pensie emise potrivit dispozițiilor legale în vigoare se certifică prin ștampilă și semnătură olografă a conducătorului entității sau a persoanei delegate în acest sens.
Articolul 141
(1) La determinarea punctajelor lunare se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale, așa cum acesta a fost înscris în declarația nominală de asigurare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 și data de 1 ianuarie 2018, respectiv baza de calcul al contribuției de asigurări sociale după data de 1 ianuarie 2018.
(2) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul asigurat înscris în declarația individuală de asigurare sau în contractul de asigurare socială.
Articolul 142
(1) Pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, punctajul lunar se calculează prin raportarea veniturilor prevăzute la art. 139 sau, după caz, la art. 141 la câștigul salarial mediu brut sau net, după caz, comunicat de Institutul Național de Statistică, prevăzut în anexa nr. 7.
(2) Pentru perioadele anterioare anului 1938, precum și pentru perioada cuprinsă între anii 1939 și 1946 inclusiv, la stabilirea punctajului lunar se utilizează câștigul salarial mediu brut corespunzător anului 1938.
Articolul 143
(1) Asigurații care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5% beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-31 decembrie 1972;
b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-31 decembrie 1977;
c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-30 iunie 1986;
d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-31 octombrie 1990;
e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-31 martie 1991;
f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-31 martie 1992;
g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-31 decembrie 1998;
h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-31 ianuarie 1999;
i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.
(2) Asigurații care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:
a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977-31 decembrie 1977;
b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-30 iunie 1986.
Articolul 144
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare devin pensii în înțelesul prezentei legi și se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință prevăzută la art. 84, cu excepția pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, care se recalculează conform art. 154.
(2) Numărul total de puncte realizate prevăzut la alin. (1) se obține prin însumarea punctajelor anuale realizate cu numărul de puncte de stabilitate acordate în baza art. 85 alin. (3).
(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile anticipate, stabilite conform legislației anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, devin pensii anticipate, fără procent de diminuare.
(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile anticipate parțiale, stabilite conform legislației anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, devin pensii anticipate, cu menținerea procentului de diminuare.
(5) În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mare, se va plăti acesta.
(6) În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se plătește pensia în cuantumul stabilit și aflat în plată anterior recalculării, până la data la care se va obține un cuantum al pensiei mai mare decât acesta ca urmare a majorării valorii punctului de referință.
(7) La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, prevăzute de prezenta lege, pensia anticipată prevăzută la alin. (3) și (4) și art. 146 se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării și, după caz, prin adăugarea perioadelor asimilate și a stagiilor de cotizare realizate și nevalorificate la stabilirea pensiei.
Articolul 145
CNPP, prin casele teritoriale de pensii, transmite pensionarilor deciziile referitoare la rezultatul aplicării prevederilor art. 144 alin. (1). Modelul de decizie se stabilește prin ordin al președintelui CNPP.
Articolul 146
La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile anticipate parțiale fără diminuare, stabilite conform art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 218/2015 privind protejarea și sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanțe nocive provenite din extracțiile de țiței din zona Suplacu de Barcău, cu modificările ulterioare, devin pensii anticipate, fără procent de diminuare.
Articolul 147
(1) Persoanele ale căror drepturi de pensie au fost acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât și în sistemul public de pensii, pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat.
(2) În situația prevăzută la alin. (1) se păstrează dreptul la categoria de pensie de care beneficiază la data recalculării, considerându-se îndeplinite condițiile de acordare a dreptului. Numărul total de puncte rezultat în urma recalculării este cel corespunzător stagiilor de cotizare realizate în sistemul public de pensii.
(3) În situația reglementată la alin. (1) și (2), perioadele asimilate stagiului de cotizare se valorifică în unul dintre sisteme, în funcție de opțiunea beneficiarului.
(4) Drepturile rezultate în urma recalculării se cuvin și se acordă începând cu luna următoare solicitării.
Articolul 148
(1) Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată simultan în două sau mai multe sisteme de asigurări sociale care au fost integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, la stabilirea punctajului lunar, perioadele respective se iau în calcul o singură dată.
(2) Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată simultan la sistemul de asigurări sociale și pensii pentru agricultori și la sistemul de asigurări sociale de stat, la stabilirea punctajului lunar se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective.
Articolul 149
(1) În cazul modificării numărului de urmași după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie de urmaș stabilită pe baza legislației anterioare, devenită pensie conform prevederilor art. 144 alin. (1), pensia de urmaș cuvenită soțului supraviețuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condițiilor existente la data deciziei inițiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislației anterioare, devenite pensii conform prevederilor art. 144 alin. (1), la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
Articolul 150
Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Articolul 151
(1) Modelul contractelor de asigurare socială prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3) este prevăzut în anexele nr. 14 și 15.
(2) Modelul deciziilor de pensie și al deciziilor de stabilire a drepturilor prevăzute de legile cu caracter special se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.
Articolul 152
Cererile înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluționează conform normelor legale existente la data depunerii cererii.
Articolul 153
La data intrării în vigoare a prezentei legi, președintele CNPP și membrii consiliului de administrație își continuă mandatul început în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, până la împlinirea termenului pentru care au fost numiți, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 118 alin. (8).
Capitolul II Dispoziții finale
Articolul 154
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001 se atribuie un număr total de puncte determinat prin împărțirea cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată la valoarea punctului de referință prevăzută la art. 84.
(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile prevăzute la alin. (1) se recalculează din oficiu, prin determinarea numărului total de puncte și a cuantumului fiecărei pensii, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(3) În situația în care numărul total de puncte rezultat în urma recalculării prevăzute la alin. (2) este mai mic decât numărul de puncte determinat conform alin. (1), se mențin cuantumul aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și numărul de puncte corespunzător acestuia.
(4) Numărul de puncte determinat conform alin. (1), precum și cuantumul aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi se mențin și în cazul persoanelor care nu fac dovada realizării unui stagiu de cotizare în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001.
(5) Drepturile de pensie recalculate conform alin. (2) se acordă de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul 155
(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile prevăzute la art. 144 alin. (1) se recalculează din oficiu, prin valorificarea din adeverințele care îndeplinesc condițiile de valabilitate și legalitate, prevăzute la art. 4 alin. (1) și art. 5 alin. (1) din Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 487/2021 privind efectuarea operațiunilor de evaluare a pensiilor din sistemul public stabilite până la data de 1 septembrie 2023, a sporurilor/veniturilor nepermanente sau a veniturilor lunare, brute sau nete, după caz, realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, plătite din fondul de salarii, asupra cărora s-a datorat, potrivit legii, contribuția de asigurări sociale de stat, nevalorificate la calculul drepturilor de pensie cuvenite sau aflate în plată.
(2) Drepturile recalculate potrivit alin. (1) se acordă începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul 156
(1) În cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabilește în sarcina beneficiarilor obligația de restituire a acestor sume.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se stabilesc cu respectarea termenului general de prescripție a dreptului la acțiune, de 3 ani, calculat de la data constatării.
(3) Decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale constituie titlu executoriu.
(4) Debitele reprezentând prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, mai mici de 40 lei, nu se mai urmăresc.
(5) Actualizarea sumei prevăzute la alin. (4), ca urmare a modificării prevederilor legale în materie, se face prin ordin al președintelui CNPP.
(6) Sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarilor nu se mai urmăresc.
(7) În cazul sumelor cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale virate din eroare, ulterior decesului, în contul bancar al titularului, eroare determinată de necomunicarea, până la data efectuării viramentului, prin orice mijloace, către casa teritorială de pensii, a cauzei de încetare a plății drepturilor, aceasta are obligația de a efectua demersuri în vederea identificării persoanei care a încasat sumele respective.
(8) Prin excepție de la dispozițiile art. 2.187 alin. (1) din Codul civil, precum și de la Legea nr. 209/2019, în cazul prevederilor alin. (7), la cererea casei de pensii, banca are obligația de a restitui plătitorului de drepturi sumele necuvenite din contul titularului decedat, până la limita soldului disponibil din ziua înregistrării cererii, în baza următoarelor documente justificative: cerere de restituire, copie a certificatului de deces, decizie de recuperare a sumelor necuvenite emisă de casa de pensii. Termenul de restituire este de cel mult 30 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii.
(9) În situația în care, în urma demersurilor efectuate, persoana care a încasat necuvenit prestația nu poate fi identificată în termen de 3 ani de la data decesului titularului dreptului, suma încasată necuvenit nu se mai urmărește.
Articolul 157
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăți, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la asigurații decedați, nu se mai urmăresc.
Articolul 158
(1) Prin derogare de la prevederile art. 226 alin. (10) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, debitele provenite din prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale se recuperează prin reținere/compensare din/cu drepturile lunare plătite debitorului prin casele teritoriale de pensii.
(2) Reținerile/Compensările prevăzute la alin. (1) se efectuează de casele teritoriale de pensii, cu respectarea termenului general de prescripție a dreptului la acțiune, de 3 ani, calculat de la data emiterii deciziei de recuperare.
(3) În cazul în care se constată că recuperarea debitului conform prevederilor alin. (1) și (2) nu se poate face în termenul general de prescripție, de 3 ani, casa teritorială de pensii transmite, în termen de 90 de zile de la data constatării acestui fapt, titlul executoriu organului fiscal central, în vederea recuperării, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, caz în care termenul de prescripție este cel prevăzut la art. 215 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică și în situația în care pe parcursul recuperării debitului prin reținere/compensare se constată că au intervenit modificări în situația debitorului care nu mai fac posibilă recuperarea.
(5) Debitele recuperate în condițiile alin. (1)-(4) se fac venit la bugetul din care au fost finanțate sumele încasate necuvenit.
(6) În situația prevăzută la alin. (3) și (4), procedura de transmitere, de către casele teritoriale de pensii, a titlurilor executorii se efectuează conform ordinului ministrului finanțelor și al ministrului muncii și solidarității sociale.
Articolul 159
Bazele de date privind asigurații și beneficiarii sistemului public de pensii sunt proprietatea CNPP și au caracter confidențial.
Articolul 160
(1) Cuantumul pensiei pentru invaliditate stabilit conform prezentei legi, a cărei cauză o constituie accidentul de muncă sau boala profesională, se suportă din sumele prevăzute pentru asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat.
(2) Începând cu data de la care pensia de invaliditate stabilită conform legii, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale devine/se transformă în pensie pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei în plată se suportă din bugetul sistemului de asigurări sociale.
(3) În cazul pensiilor din sistemul public de pensii provenite din fostul sistem de asigurări sociale al agricultorilor, cuantumul pensiei se suportă de la bugetul de stat.
(4) Se suportă, de asemenea, de la bugetul de stat și partea din cuantumul pensiei aferentă numărului de puncte obținute prin valorificarea, după data de 1 aprilie 2001, a fiecărui an util realizat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste, a fiecărui an de contribuție realizat de țăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992, precum și a perioadelor de contribuție realizate, conform acestei legi, după data de 29 iulie 1992 și până la data de 1 aprilie 2001.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică și în situația pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul 161
(1) Pentru efectuarea operațiunilor legate de întocmirea și transmiterea documentelor de plată pentru prestațiile stabilite și achitate de către alte instituții, CNPP încasează contravaloarea cheltuielilor materiale și a manoperei aferente serviciilor efectuate.
(2) Sumele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1) constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Articolul 162
(1) Între sistemul public de pensii și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu efectiv realizată, în vederea deschiderii drepturilor de pensie. În aceste situații, pensia din sistemul public de pensii se stabilește numai pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în acest sistem.
(2) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute la art. 14 alin. (1), care constituie și vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul în unul dintre sisteme, la opțiunea solicitantului, exprimată în scris.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii, în calitate de personal militar detașat în afara instituției publice de apărare, ordine publică și securitate națională, se valorifică doar în sistemul pensiilor militare de stat.
Articolul 163
(1) Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru obținerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obținerea uneia dintre acestea.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care cumulează două sau mai multe pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru dreptul cel mai avantajos, în termen de 30 de zile.
(3) Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru acordarea unei pensii pentru activitatea prestată într-un sistem propriu de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii pot cumula această categorie de pensie cu pensia din sistemul public de pensii, pentru activitatea prestată în acest sistem.
(4) Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru acordarea unei pensii pentru activitatea prestată în sistemul public de pensii și/sau într-un sistem propriu de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii nu pot cumula această categorie de pensie cu pensia de urmaș.
(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru obținerea mai multor pensii de urmaș reglementate de legi cu caracter special optează pentru obținerea uneia dintre acestea.
Articolul 164
Prin depunerea cererii în vederea acordării drepturilor prevăzute de prezenta lege, persoana în cauză este informată cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, în scopul stabilirii și plății drepturilor cuvenite, îndeplinirii obligației legale care îi revine operatorului și în vederea îndeplinirii sarcinii care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul, în condițiile prezentei legi și ale Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.
Articolul 165
(1) Persoanele asigurate, cu contracte de asigurare socială în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, își păstrează calitatea de persoane asigurate în sistemul public de pensii și nu au obligația încheierii unui nou contract de asigurare potrivit prevederilor legii.
(2) Contractele de asigurare socială încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi își produc efectele în continuare, conform legislației în vigoare la data încheierii acestora.
(3) Persoanelor prevăzute la alin. (1) le revin în continuare obligațiile prevăzute de prezenta lege. Pentru aceste persoane, venitul asigurat înscris în contractul de asigurare socială se va încadra obligatoriu în limitele prevăzute la art. 33 alin. (1).
(4) Persoanele care au încheiat contracte de asigurare socială în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, și nu au achitat contribuția de asigurare socială datorată până la data de 1 septembrie 2024 pot efectua plata acestei contribuții până la data de 21 decembrie 2024.
Articolul 166
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, cabinetele teritoriale de expertiză medicală trec din subordinea caselor teritoriale de pensii în subordinea INEMRCM.
(2) Personalul cabinetelor teritoriale de expertiză medicală se preia și se reîncadrează pe noile funcții, fără afectarea drepturilor salariale.
Articolul 167
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024, cu excepția art. 46 alin. (2), art. 84 alin. (6), art. 127, art. 168 alin. (2) și art. 169, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.
Articolul 168
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, cu modificările și completările ulterioare;
c) art. 22 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 25 martie 2014;
d) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 28 septembrie 2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare;
e) art. 20 alin. (2)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 30 mai 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările și completările ulterioare;
f) art. 34 și 35 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 7 septembrie 2020, cu modificările ulterioare;
g) art. 12 alin. (1) lit. g) și art. 16-20 din Legea nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență și prim ajutor calificat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 11 ianuarie 2021, cu modificările ulterioare;
h) Legea nr. 218/2015 privind protejarea și sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanțe nocive provenite din extracțiile de țiței din zona Suplacu de Barcău, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iulie 2015, cu modificările ulterioare;
i) Ordinul nr. 487/2021 al ministrului muncii și protecției sociale privind efectuarea operațiunilor de evaluare a pensiilor din sistemul public stabilite până la data de 1 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 18 iunie 2021;
j) orice alte dispoziții contrare prezentei legi.
(2) Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă la data de 1 ianuarie 2024.
Articolul 169
În aplicarea prezentei legi, în termen de 90 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, se emit norme metodologice, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 170
Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
VASILE-DANIEL SUCIU
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
București, 29 noiembrie 2023.
Nr. 360.

Anexa nr. 1

LISTA
cuprinzând personalul navigant din aviația civilă ale cărui locuri de muncă se încadrează în condiții speciale

1. Personal navigant pe:
a) avioane turboreactoare și turbopropulsoare de transport;
b) avioane clasice de transport public;
c) avioane clasice în misiuni sanitare sau de specialitate;
d) elicoptere și avioane utilitare;
e) aeronave prototipuri la încercare în zbor.
2. Echipaje de recepție în zbor a aeronavelor, instructori în școli, cursuri și aerocluburi, pe:
a) avioane clasice;
b) avioane turboreactoare sau turbopropulsoare.
3. Personal de încercare în zbor a aeronavelor noi, de serie
4. Personal navigant de control în zbor
5. Personal tehnic care execută recepția și controlul tehnic în zbor al aeronavelor
6. Instructori în școli, cursuri și aerocluburi de zbor fără motor
7. Personal de parașutism profesionist care:
a) execută salturi din aeronavă în procesul de instrucție, antrenament sau salturi speciale;
b) execută salturi pentru recepția parașutelor;
c) execută salturi din turnul de parașutism;
d) desfășoară activitatea de instructor de parașutism la bordul aeronavei din care se execută salturi cu parașuta.
8. Însoțitori de bord.

Anexa nr. 2

LISTA
cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiții speciale, în care se desfășoară următoarele activități

1. Activitatea din sectoarele care utilizează materii explozive, pulberi și muniții pentru următoarele operații:
a) manipularea materiilor explozive: docheri, docheri-mecanizatori, conducători de utilaje portuare, mineri de suprafață și artificieri;
b) manipularea materiilor toxice și pulverulente, a produselor chimice și petrochimice, a cărbunilor și a minereurilor: docheri, docheri-mecanizatori, conducători de utilaje portuare;
c) fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unitățile de producție a explozivilor, precum și fabricarea nitrocelulozelor și a celuloidului în aceleași unități de producție a explozivilor;
d) fabricarea munițiilor și a elementelor de muniții, locurile de muncă în care se execută operații cu exploziv de inițiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare, precum și locurile de muncă în care se execută operații cu explozivi aromatici, la care angajații vin în contact direct cu aceștia;
e) asamblarea și dezasamblarea focoaselor, șuruburilor portamorsă și a detonatoarelor, în cazul în care elementele componente sunt încărcate;
f) asanarea terenurilor și a apelor de muniții, de produse pirotehnice, de materii explozive și mine;
g) operații de distrugere a munițiilor încărcate și a elementelor de muniții încărcate, a pulberilor, a explozivilor și a produselor pirotehnice;
h) delaborarea munițiilor și a elementelor pirotehnice încărcate cu substanțe explozive sau incendiare.
2. Activitatea din locurile de muncă încadrate în categoriile de risc radiologic III și IV din centrale nuclearoelectrice, unități de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear, unități de fabricare a combustibilului nuclear, unități de tratare și depozitare a deșeurilor radioactive, instalații radiologice și alte instalații nucleare
3. Activitatea desfășurată în subteran la construcții hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum și de centrale electrice subterane, la exploatări din cariere prin tuneluri și galerii
4. Activitatea desfășurată în subteran: lucrări de construcții, întreținere și reparații de tuneluri, de căi ferate, drumuri, precum și galeriile aferente, cu adâncimi mai mari de 8 m.
5. Activitățile desfășurate în subteran în cadrul metroului pentru:
a) mecanic de locomotivă și ramă electrică de metrou;
b) mecanic ajutor de locomotivă și ramă electrică de metrou;
c) mecanic instructor.
6. Activitatea de revizie, întreținere, exploatare și reparație de la metrou, care se desfășoară 100% în subteran
7. Activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației, care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor
8. Activitatea de exploatare portuară desfășurată de docheri și de docheri-mecanizatori
9. Activitatea desfășurată de personalul navigant din unitățile de transport maritim și fluvial, care lucrează în sala mașinilor de pe navele maritime și fluviale cu capacitate de peste 600 CP
10. Lucrări permanente sub apă la suprapresiune: scafandri și chesonieri
11. Activitatea desfășurată de personalul de pe platforme marine
12. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează în exploatări forestiere: fasonatori, corhănitori, funiculariști, tractoriști, conducători de tractoare articulate forestiere, sortatori
13. Activitatea desfășurată la forajul sondelor de țiței și gaze: intervenții, probe de producție și reparații capitale la sonde, combustie subterană, detubări sonde și săparea puțurilor pentru repararea coloanelor la sonde; activitatea de operații speciale – pentru timpul efectiv lucrat la sondă; montarea-demontarea turlelor petroliere, cu excepția turlelor rabatabile
14. Reparații și întreținere la mori cu capacitate mai mare de 7.000 t
15. Prelucrarea industrială a topiturii de sticlă prin suflare cu gura – operații executate complet nemecanizat la țeavă, preluând priza din cuptorul de topire – și din țeavă de sticlă greu fuzibilă
16.
a) Prelucrarea topiturii de sticlă la mașini automate, semiautomate și prese;
b) Alimentarea manuală a cuptoarelor de topit sticlă;
c) Cuptoarele pentru topirea sticlei.
17. Fabricarea fibrelor minerale artificiale din fibre și fibre de sticlă
18. Activitatea desfășurată de personalul din activitatea de cocsificare a cărbunelui:
a) cocserie: mașina de șarjare, așezarea și etanșarea ușilor, încălzirea bateriilor și a colectoarelor de gaze – platformele de pe bateriile de cocs și semicocs, scoaterea ușilor, transportul cocsului la stins, stingerea și sortarea cocsului;
b) sectorul chimic al cocseriei: chimizarea gazului de cocs, distilarea gudroanelor, ambalarea și încărcarea în vrac a produselor chimice rezultate și fabricate;
c) arderea pe vatră în cuptoare deschise a gudroanelor rezultate de la rafinarea produselor petroliere;
d) operația de gudronare a lingotierelor.
19. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează la producerea electrozilor siderurgici și de sudură:
a) măcinarea, dozarea, malaxarea, brichetarea și presarea materiilor prime necesare fabricării electrozilor;
b) calcinarea cocsului de petrol și a antracitului;
c) prepararea smoalei, a electrografitului, precum și a deșeurilor crude și a antracitului și dozarea acestor componente;
d) coacerea, recoacerea, grafitarea și impregnarea electrozilor;
e) recuperarea produselor cărbunoase;
f) prelucrări mecanice pe mașini-unelte speciale ale electrozilor siderurgici grafitați și ale niplurilor, ale blocurilor de furnal.
20. Prepararea de minereuri: măcinare, flotare, filtrare
21. Activitatea desfășurată de personalul din activitatea de aglomerare:
a) sectorul de aglomerare din siderurgie: operațiile de la mașina de aglomerare, reintroducerea în flux a șarjei neaglomerate – retur, expediția aglomeratului;
b) încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi – operație ce se execută sub silozuri;
c) măcinarea, prăjirea, aglomerarea, șarjarea, precum și topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb;
d) prăjirea și aglomerarea minereului de cupru, topirea concentratelor cuproase, convertizarea, prerafinarea, precum și granularea cuprului;
e) prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor și a materialelor refolosibile neferoase, prerafinarea, rafinarea, convertizarea și turnarea metalelor neferoase.
22. Activitatea desfășurată de personalul de la furnale:
a) încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi – operație ce se execută sub silozuri;
b) instalația de dozare și de încărcare a materialelor de șarjă, încărcarea furnalelor, epurarea gazelor de furnal, preîncălzitoare de aer, curățarea canalelor de la furnal, activitatea prestată la creuzetul furnalelor, desulfurarea fontei, granularea și expandarea zgurii, precum și epurarea gazelor de furnal.
23. Activitatea desfășurată de personalul din oțelarii:
a) încărcarea cuptoarelor, precum și elaborarea oțelului în cuptoare, în convertizoare, în cuptoare electrice, inclusiv instalații de retopire sub zgură și tratament termic în vid, care au capacitatea de cel puțin 5 t pe șarjă;
b) turnarea oțelului prin procedeul continuu și în lingouri la uzinele siderurgice;
c) pregătirea gropii de turnare, turnarea și evacuarea oțelului;
d) cazanele recuperatoare de la oțelăriile cu convertizoare.
24. Activitatea din turnătoriile de fontă, oțel, neferoase sau materiale refolosibile neferoase, cu producție industrială continuă, în care se execută și operațiile de dezbatere sau de curățare a pieselor în hala de turnare
25. Activitatea desfășurată de personalul din activitatea de laminare la cald:
a) încălzirea metalului în vederea laminării, laminarea, tăierea, presarea și refularea la cald, inclusiv ajustajul, finisarea și sortarea la cald;
b) încărcarea și descărcarea cuptoarelor adânci – macarale Tiegler, precum și macaralele de la scoaterea oțelului din cuptoarele cu propulsie;
c) încălzirea țaglelor în cuptorul cu vatra înclinată pentru laminorul de 6 țoli, precum și încălzirea bandajelor și a discurilor pentru roțile de material rulant; încălzirea oțelului pentru laminare în cuptoare adânci;
d) încălzirea, scoaterea și transportul platinelor și al pachetelor de tablă, manual, de la cuptoare la cajă;
e) extragerea manuală a oțelului cald pentru laminare din cuptoare sau a țaglelor din cuptoarele cu propulsie;
f) extragerea manuală a lingourilor sau a țaglelor din cuptoarele cu propulsie; transportul manual al țaglelor de la cuptor la linia de laminare;
g) striparea lingourilor și curățarea cu flacără a lingourilor, bramelor și a țaglelor, precum și curățarea cu ciocane pneumatice a lingourilor și laminatelor.
26. Activitatea de forjare continuă la cald, manuală, cu ciocane și prese de peste 200 kg/forță
27. Activitățile efectuate de zidari-șamotori:
a) zidirea și repararea cuptoarelor industriale, utilajelor de turnare, cazanelor din centralele electrice, precum și a altor asemenea utilaje, cu cărămidă din silică sau cu cărămidă din silică asociată cu alte categorii de cărămidă refractară;
b) executarea la cald, la utilajele menționate mai sus, a operațiilor de zidire și de reparare a zidăriei, indiferent de tipul de cărămidă refractară utilizată – activitate permanentă.
28. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează la:
a) uscarea, prăjirea și distilarea minereurilor cinabrifere;
b) distilarea și purificarea mercurului în proces continuu; instalațiile de prelucrare cu mercur a minereurilor auroargentifere, activitatea de cianurare a minereurilor auroargentifere;
c) electroliza cuprului și fabricarea industrială a pulberilor de cupru;
d) electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor;
e) prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor și a materialelor refolosibile neferoase, prerafinarea, rafinarea, convertizarea și turnarea metalelor neferoase;
f) afinarea aurului și a argintului;
g) fabricarea pulberii de aluminiu;
h) fabricarea feroaliajului și a siliciului metalic.
29. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează la producția și prelucrarea plumbului, zincului și cositorului:
a) măcinarea, prăjirea, aglomerarea, șarjarea, precum și topirea minereurilor sau a concentratelor de plumb; rafinarea plumbului, inclusiv cupelarea; elaborarea aliajului plumb-cadmiu;
b) topirea aliajelor cu peste 50% plumb și turnarea de piese din aceste aliaje în procesul de fabricație industrială: topirea, elaborarea și rafinarea metalelor neferoase în incinta uzinelor din metalurgia plumbului;
c) fabricarea acumulatoarelor electrice din plumb;
d) metalurgia zincului;
e) personalul care lucrează cu plumb din fabricile de celofibră-viscoză.
30. Activitatea de tratare și acoperire a metalelor prin următoarele:
a) metalizarea cu nichel-carbonil;
b) instalațiile de metalizare prin pulverizare cu jet de plasmă;
c) operațiuni de tratamente termice efectuate în cuptoare care utilizează în exclusivitate gazul de cocs sau gazul de furnal;
d) deservirea cuptoarelor cu clopot pentru tratamente termice ale rulourilor de tablă și benzilor de oțel;
e) instalații de zincare a tablelor, țevilor și profilelor în industria metalurgică;
f) operații de încălzire, tratament termic și emailare prin pudrare a pieselor din fontă;
g) acoperiri metalice în metal topit, în cazul în care suprafața totală a pieselor care suferă această operație depășește 20 mp/oră.
31.
a) Fabricarea abrazivelor din cuarț – toate operațiile aferente procesului de fabricație;
b) Granularea carburii de siliciu, a electrocorindonului și finisarea pietrelor de polizor.
32. Activitatea de perforare, forare, împușcare și transport al materialului derocat în cariere, unde se folosesc excavatoare cu cupa mai mare de 4 mc și autobasculante mai mari de 25 t
33. Activitatea de sablaj uscat cu nisip, cu excepția instalațiilor ermetizate
34. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează la fabricarea și ambalarea negrului de fum
35. Activitatea de fabricare a diamantelor sintetice
36. Activitatea desfășurată în instalațiile care fabrică, vehiculează și depozitează hidrogen sulfurat, de distilare a apei grele, de schimb izotopic și de epurare a apelor reziduale cu hidrogen sulfurat
37. Fabricarea acrilonitrilului și a derivaților cianici, în cazul în care se desfășoară în aceeași instalație; utilizarea în industrie a acrilonitrilului
38. Curățarea rezervoarelor și tancurilor, precum și a canalelor subterane care conțin substanțe foarte periculoase sau cancerigene din unitățile chimice și petrochimice
39. Activitatea desfășurată în instalații de fabricație a benzenului și tetraclorurii de carbon
40. Activitatea desfășurată în instalația bitum – fabricarea, ambalarea, prepararea mixturilor asfaltice
41. Fabricarea fenolului
42. Activitatea desfășurată în instalațiile de fabricare a oxidului de etilenă
43. Activitatea desfășurată în instalațiile de electroliză pentru producerea clorului
44. Activitatea de fabricare a clorurii de vinil și a policlorurii de vinil
45. Activitatea de fabricare a pesticidelor
46. Fabricarea și utilizarea industrială de alfa și betanaftilimină
47. Fabricarea și ambalarea benzidinei
48. Fabricarea hidrobenzenului
49. Dozarea manuală a antioxidanților, a acceleratorilor și a agenților de vulcanizare
50. Activitatea desfășurată de personalul care lucrează în leprozerii
51. Fabricarea ferodourilor – toate operațiile; fabricarea și prelucrarea plăcilor de marsit pe bază de azbest – toate operațiile
52. Activitatea de trefilare, inclusiv decaparea cu acizi.

ANEXA Nr. 3

LISTA
cuprinzând unitățile care dețin avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale