17 decembrie 2024 data de la care CCR admite sau respinge modificarea legii pensiilor din sectorul militar
Legea pensiilor militare, adoptată în plină campanie electorală, riscă să producă un scandal uriaș și să pună sub semnul întrebării banii din PNRR – oricum parțial blocați – din cererea de plată cu numărul 3. Guvernul a știut de acest risc, dar parlamentarii coaliției PSD-PNL tot au votat legea.
Proiectul de lege prin care pensiile militarilor aflate în plată se indexează în raport cu solda de grad sau solda de funcție a fost votat de Senat, cameră decizională, cu 90 de voturi provenite de la PNL, PSD și AUR.
Trebuie amintit că indexările pensiilor militare au fost încă de la început nodul gordian al legii. La început indexarea avea ca bază inflația, apoi procentul de creștere a soldelor, din 01.01.2024 prin Legea 282/2023 corecția anuală a pensiilor se face prin raportare la evoluția indicelui prețurilor de consum. Cum necum războiul din Ucraina a dus la majorări semnificative ale soldelor, ….. nu e greu de ghicit de ce acum pensionarii militari vor din nou ca pensiile să fie corectate anual cu majorarea soldelor.
Modificare adusă prin lege 282 citez:” Articolul 28 (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, …”
În anul 2024 soldele militarilor sau majorat cu 5%, iar indicele prețurilor de consum a fost în 2023 de 10,4% conform INSSE. Cum inflația pentru anul 2024 se va apropia de 2 cifre e greu de crezut ca indicele prețurilor de consum va fi mai mic, urmare este de așteptat ca anul viitor pensionarii militari să solicite din nou corecția pensiilor după alte criterii.
Proiectul a fost inițiat de șase deputați și senatori PNL. Singurul partid care a votat împotrivă a fost USR.
Articolul 24, alineatul 3, din Regulamentul UE2021/241 al Parlamentului European și Consiliului care instituie Mecanismul de redresare și reziliență prevede că reformele asumate și îndeplinite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu pot fi reversibile.
„Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor presupune că măsurile legate de jaloanele și țintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză”, se precizează la articolul menționat.
Legea a plecat spre promulgare către președintele Klaus Iohannis, dar Avocatul Poporului a contestat-o între timp la Curtea Constituțională. Întâmplător sau nu, CCR va discuta legea pensiilor militarilor pe 17 decembrie, după alegeri.
Avocatul Poporului a făcut în data de 7 noiembrie o sesizare de neconstituționalitate, în care susține că actul adoptat de Parlament încalcă mai multe prevederi constituţionale, printre care aprobarea cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare şi nerespectarea egalităţii în drepturi, deoarece legea nu se aplică pensionarilor militari care ocupă funcţii în Executiv.
Avocatul Poporului susţine că sunt încălcate „prevederile articolului 138 alineatul 5 din Constituţie privind imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare”.
La jumătatea lunii octombrie, Comisia Europeană (CE) a propus suspendarea parțială a plăților din cea de-a treia cerere de plată a României în programul PNRR.
Comisia a aprobat astfel „o evaluare preliminară pozitivă” în cazul a şase ţinte şi a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de două miliarde de euro (fără prefinanţare).
Cele șase jaloane ratate se referă la:
- .regimul fiscal al microîntreprinderilor;
.reforma guvernanței întreprinderilor de stat (3 jaloane);
.investiții din domeniul transporturilor (2 jaloane).
Datele se corectează după caz
30.11.2024 www.lapensie.ro
