mar. mai 21st, 2024

CCR, 2022-2023 fiscalizarea pensiilor in România, CASS 10%, Comunicat de presă al CCR 15.12.2022, pensii .

După cum probabil cunoașteți, pensiile mai mari de 4000 lei ”beneficiază” de o a doua taxare. Prin Ordonanța de Urgență Nr 130/2021

..luând în considerare implementarea măsurilor din domeniul fiscal cuprinse în Programul de guvernare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului, privind eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei, pentru partea ce depășește suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie,
având în vedere obiectivele din Planul Național de Redresare și Reziliență cu privire la necesitatea reducerii distorsiunilor și stimulentelor fiscale,…

…pensiile au fost supuse dublei impuneri.

In România pensiile sunt supuse unei duble taxări după caz, astfel:

  1. Sumele care depăsesc 2000 lei sunt fiscalizate cu 10%, astfel o pensie de 3000 lei va fi taxata cu 10% aplicat 1000 lei, astfel pensionarul incaseaza 2900 lei.
  2. Pensiile care depășesc 4000 de lei sunt supuse și plății CASS ( Contribuția pentru Asigurari Sociale de Sănătate). Sumele catre trec de 4000 lei sunt debitate cu 10%. Urmare o pensie de 5000 lei va fi fiscalizată astfel:
    • suma ce trece de 2000 lei este fiscalizata cu 10%, urmare din 3000 lei vor fi reținuți 300 lei, apoi
    • din 2000+2700 lei adică 4700 lei se va aplica taxa CASS de 10% pentru suma de 700 lei, în final pensionarul va încasa 4630 lei.

Așa cum a stabilit Curtea Constituțională fiscalizarea pensiilor cu CASS este incorect aplicată juridic.

Comunicat de presă,15 decembrie 2022

În ședința din data de 15 decembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis:
1. Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile cuprinse în art.25, art.27-43 și art.47 din Ordonanța Guvernului nr.121/1998 privind răspunderea materială a militarilor.

În esență, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, în condițiile statului de drept, valoare consacrată prin art.1 alin.(3) din Constituție, răspunderea patrimonială pentru daune se impune să se stabilească de către instanțele judecătorești, care, potrivit art. 124 alin. (1) din Constituție, înfăptuiesc justiția în numele legii. Prin urmare, reglementarea competenței autorității pretins păgubite de a emite o decizie de imputare, precum și conferirea caracterului de titlu executoriu al acesteia, prevăzute de art.25 din OG nr.121/1998, sunt distonante în raport cu principul statului de drept și al securității juridice, inducând arbitrariu, subiectivism și un caracter aleatoriu în desfășurarea raporturilor de muncă, ceea ce este contrar art.1 alin.(3) și (5) din Constituție. Având în vedere că procedura de angajare a răspunderii materiale a militarilor se grefează pe dispozițiile art.25 din O.G. nr.121/1998, Curtea a constatat, pentru aceleași motive, și neconstituționalitatea art.27-43 și art.47 din Ordonanța Guvernului nr.121/1998.

2. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.XXIV pct.11 [cu referire la art.153 alin.(1) lit.f ind.2)], pct.12 [cu referire la art.154 alin.(1) lit.h) sintagma „de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv”], pct.13 [cu referire la art.155 alin.(1) pct.a ind.1)], pct.14 [cu referire la sintagma „venituri din pensii” din cuprinsul titlului secţiunii a 3-a capitolul III al titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], pct.16 [cu referire la art.157 ind.3], pct.17 [cu referire la sintagma „precum și al veniturilor din pensii” din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a capitolul III al titlului V „Contribuții sociale obligatorii”], pct.18 [cu referire la art.168 alin.(1) în privința trimiterii la art.153 alin.(1) lit.f ind.2), alin.(5) în privința trimiterii la art.157 ind.3 și alin.(7) ind.1] și pct.19 [cu referire la alin.(1) lit.a) în privința trimiterii la art.153 alin.(1) lit.f ind.2)] și art.XXV alin.(1) lit.c) [cu referire la pct.12, 13, 16, 18 în privința alineatelor (1) și (5) ale art.168 și pct.19] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În esență, Curtea a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 a diminuat cuantumul pensiei prin instituirea unei contribuții la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Or, prin ordonanță de urgență nu se poate diminua cuantumul pensiei, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o afectare a dreptului la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din Constituție, care interzice afectarea drepturilor și libertăților fundamentale prin ordonanțe de urgență.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale

 Dacă și când vei putea solicita sumele reținute de către casa de pensii pentru CASS poti afla aici: contact@lapensie.ro 

17.12.2022 www.lapensie.ro

By Ioan COVACIU

Consultant pensii naționale și internaționale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *